Vizită de lucru în zona de sud a republicii

2015-05-07
 
Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca a efectuat, la 5 mai 2015, o vizită de lucru, în zona de sud a republicii, unde a prezidat şedinţa Comisiei guvernamentale pentru executarea controlului asupra executării Acordului de concesiune între Guvernul Republicii Moldova şi Compania de exploatare a resurselor „Valiexchimp”, academicianul având calitatea de preşedinte al comisiei.
 
Alături de membrii comisiei, constituită din reprezentanţi ai Ministerelor de Finanţe, Economie, de Mediu, ANRE, la şedinţa din Comrat au participat başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, Vadim Ceban, prim-vicebaşcan, Petru Paşalî, director Centru de cercetare din Gagauzia, Zinaida Arâcova, rectorul Universităţii din Comrat. Academia de Ştiinţe a fost reprezentată de vicepreşedintele AŞM, m.c. Ion Guceac, dr. Igor Nicoara, (secretarul comisiei), vicedirector al IGS şi Cristina Mogorici, secretar ştiinţific.
 
În cadrul şedinţei a fost pusă în discuţie situaţia actuală a Companiei şi posibilităţile de a realiza la maxim capacităţile întreprinderii. Activitatea rafinăriei din Comrat a fost prezentată de directorul firmei „Arnaut-Petrol”, Vladislav Boghii, care a punctat atât aspectele pozitive în activitatea întreprinderii, cât şi problemele care împiedică activitatea la capacităţi maxime ale acesteia. Potrivit directorului, uzina prelucrează cca 10 tone de materie primă de la extracţiile de ţiţei din Văleni, în timp ce capacitatea de prelucrare este 100 de mii de tone. Preşedintele comisiei, Gherghe Duca a subliniat necesitatea redresării situaţiei, invocând impactul pozitiv care îl poate avea uzina asupra dezvoltării economiei, producătorilor agricoli, dar şi bugetului ţării, dacă aceasta ar activa la capacitatea ei maximă. În acest sens, membrii comisiei au propus conducerii rafinăriei să elaboreze un program de activitate a uzinei, iar administraţia Găgăuziei să vină cu suportul necesar. La rândul său, başcanul Găgăuziei a menţionat că autonomia este interesată de proiectele de investiţie, dând asigurări de susţinere a agentului economic.
 
După şedinţă, membrii comisiei au efectuat o vizită la rafinăria din Comrat, construită acum 10 ani, în cadrul căreia directorul i-a familiarizat cu tehnologiile de prelucrare a ţiţeiului.
 
Ulterior, a avut loc o vizita de documentare la zăcămintele de gaze naturale din s. Victorovca, raionul Cantemir, unde comisia a luat act de sistemul de gazoduct local, sistemul de contorizare, sondele de extragere de gaze naturale. Şi în localitatea dată au fost semnalate o serie de probleme, inclusiv cele ce vizează costul gazelor naturale.

Agenda de lucru a Comisiei a inclus şi inspectarea zăcământului de petrol din s. Văleni, raionul Cahul, oaspeţii fiind ghidaţi de directorul şantierului, Iurie Tomac. După vizita în teren, în incinta consiliului comunei Văleni a avut loc o şedinţă de lucru, prezidată de vicepreşedintele AŞM, m.c. Ion Guceac, cu participarea reprezentanţilor administraţiei publice raionale şi locale. Primarul comunei Văleni, Silvia Ştirbeţ, pe lângă unele constatări ce vizează impactul pozitiv al Companiei, a semnalat mai multe nemulţumiri în activitatea acesteia, implicit cele ce vizează respectarea Acordului de concesiune, neachitarea taxelor pentru arenda terenurilor, probleme de mediu etc. Prezent la întrunire, vicepreşedinte raionul Cahul, Veaceslav Bălănel a propus includerea zăcământului Văleni în traseul turistic, invocând un nou domeniu de activitate economică, locuri suplementare de muncă etc.

Membrii Comisiei au propus părţilor o comunicare mai eficientă pe segmentele mai vulnerabile, astfel încât o parte din probleme să-şi găsească soluţionarea prin dialog direct, iar problemele care necesită o abordare la alt nivel să fie prezentate în formă scrisă cu argumentarea de rigoare, care ulterior vor fi transmise autorităţilor pentru examinare.

Totodată, părţile au venit cu propuneri privind ajustarea cadrului legal, astfel încât Acordul de concesiune între Guvernul Republicii Moldova şi Compania de exploatare a resurselor „Valiexchimp” să fie unul funcţional.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM