Candidatul la funcţia de prim-ministru, Chiril Gaburici, a demarat consultările privind programul său de guvernare. Prima întâlnire a avut loc în dimineaţa zilei de 16 februarie curent, la Academia de Ştiinţe, unde a purtat consultări cu reprezentanţii mediului academic şi universitar, dar şi oamenii de cultură.

În vizita sa la Academie, premierul desemnat a fost însoţit de Liliana Palihovici, vicepreşedintele Parlamentului şi Valeriu Streleţ, preşedintele fracţiunii PLDM.

Academia de Ştiinţe a fost reprezentată de conducerea forului ştiinţific suprem, academicienii coordonatori ai secţiilor de ştiinţe şi directori ai institutelor de cercetare.

Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, l-a felicitat pe Domnul Chiril Gaburici, cu ocazia desemnării sale în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru, asigurându-l de sprijinul comunităţii ştiinţifice în activitatea sa care este una de mare responsabilitate. Preşedintele Duca a menţionat că oameni de ştiinţă trebuie să fie consultaţi şi a mulţumit candidatului la funcţia de premier că a ales AŞM ca un început al consultărilor, care speră să fie una de bun augur. Trecând la agenda discuţiilor, acad. Duca a subliniat că în baza unei experienţe deja acumulate şi istoriilor de succes, precum a statelor baltice, Academia de Ştiinţe a propus ca paradigma programului de Guvernare să fie crearea unei societăţi bazate pe cunoaştere. Ce înseamnă aceasta? Aceasta înseamnă susţinerea politică şi investiţii în: educaţie, care va spori calitatea şi nivelul de calificare a noii generaţii; cercetare, care va atrage tinerii talentaţi şi vor diminua exodul lor; antreprenoriat, care va oferi noi locuri inteligente de muncă pentru tinerii absolvenţi cu pregătire profesională şi universitară; inovare, care va aduce plus valoare și vor contribui la dezvoltarea ţării.

Acad. Tighineanu, prim-vicepreşedintele AŞM s-a referit succint la propunerile AŞM pentru programul de activitate a Guvernului. Propunerile evidenţiate de prim-vicepreşedintele Tighineanu au fost cu referire la implementarea Strategiei de cercetare dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 „Moldova Cunoaşterii”, document aprobat de Guvern anul trecut şi ajustat la strategia UE şi la Programul Orizont 2020 al comunităţii europene. O altă propunere a vizat reformarea guvernării sistemului naţional de cercetare ştiinţifică în vederea adoptării unui model consensual ajustat la rigorile spaţiului european de cercetare. Prim-vicepreşedintele a exprimat speranţa că printr-un dialog constructiv se va găsi acea platformă comună de dezvoltare în continuare a sistemului de cercetare-inovare a ţării. Şi asta pentru că investiţiile de astăzi în cercetarea ştiinţifică sunt de fapt investiţii în viitorul ţării noastre.

Apreciind gestul candidatului la funcţia de prim-ministru de a se întâlni cu reprezentanţii elitei ştiinţifice intelectuale a ţării, acad. Grigore Belostecinic, rectorul ASEM, preşedintele Consiliului Rectorilor a abordat câteva probleme ce vizează Codul Educaţiei şi reforma din învăţământ. Domnia Sa a exprimat regretul că, Codul a fost elaborat oarecum în pripă, fără a se asigura o transparenţă pronunţată şi fără participarea nemijlocită a celor care urmează nemijlocit să implementeze acest cod. Rectorul ASEM s-a arătat preocupat de problemele învăţământului superior şi speră că pe viitor Guvernul va consulta poziţia şi opinia specialiştilor care vin din acest domeniu.

Despre situaţia precară din domeniul sănătăţii, a sistemului medical a vorbit acad. Stanislav Groppa, academician-coordonator al Secţiei ştiinţe medicale a AŞM. Savantul a subliniat importanţa instituirii unor programe direcţionate, orientate spre patologiile de prim rang care conduc la mortalitate, precum patologia cardiovasculară, patologia cerebrovasculară, care deja a devenit a doua cauză a mortalităţii în ţară. Domnia Sa a menţionat spectrul de probleme din domeniul oncologic, mamei şi copilului, necesitatea extinderea producerii medicamentelor autohtone etc., probleme ce pot fi soluţionate prin eforturile comune a Academiei de Ştiinţe, cercetătorilor, Ministerului Sănătăţii. Academicianul a reiterat faptul că Republica Moldova are potenţialul ştiinţific şi practic necesar pentru a putea veni cu soluţii. Este nevoie de susţinere financiară din partea companiei de asigurare pentru cercetare.

M. c. Nicolae Dabija, poet, publicist a menţionat faptul că în istorie au intrat prim-miniştri şi preşedinţi de ţară care au susţinut cultura, ştiinţa şi învăţământul, făcând trimitere la Gaius Mecenas, prim-ministrul în Grecia Antică care a devenit un simbol al susţinerii artelor. „Noi V-am dori Dumneavoastră să întraţi în istorie, să fiţi cu adevărat preocupat de problemele ştiinţei, culturii şi învăţământului”, a relevat poetul, remarcând cu regret lipsa cărţilor din bibliotecile din Republica Moldova, despre care a semnalat nu o data.

Problemele din cultură, pentru cultură, dar şi modul de a fi privită cultura au fost reliefate de acad. Mihai Cimpoi, preşedinte al Societăţii oamenilor de cultură. Intelectualul a menţionat că o ţară se impune, în primul rând, printr-o imagine culturală, or, noi avem o cultură de vocaţie europeană, de înalt nivel şi valorile noastre trebuie cunoscute în întreaga lume.

Acad. Teodor Furdui, preşedintele Sfatului Academicienilor a evidenţiat trei probleme, care, în opinia Domniei Sale ar fi bine să fie în atenţia Guvernului. Academicianul a subliniat gravitatea problemei sociale cu caracter stresogen, provocată pe fundalul sărăciei, tensiunii socială în ţară care creşte cu fiecare zi.

Savantul a abordat probleme ce vizează asigurarea securităţii alimentare, asigurarea sănătăţii şi securităţii ţării, lipsa resurselor energetice, minerale, pentru soluţionarea cărora este necesar de a susţine ştiinţa – singura cale de dezvoltarea a ţării.

M.c. Ion Guceac, vicepreşedinte al AŞM a apreciat, de asemenea, iniţiativa de a consulta comunitatea ştiinţifică în procesul de definitivare a programului de guvernare, iar prezenţa în incinta Academiei de Ştiinţe a premierului desemnat vorbeşte despre repunerea în valoare a comunităţii ştiinţifice. Vorbind despre reforme, vicepreşedintele a subliniat că acestea nu-şi vor atinge rezultatul scontat dacă vor rămâne la nivel de documente de politici şi nu vor dispune de un cadru legislativ adecvat. Domnia, remarcând în acest sens iniţiativele privind reforme ale organizării administrativ teritoriale, reforma sistemului de justiţie, procedurii desemnării şefului de stat. În această ordine de idei, m.c. Ion Guceac a reamintit despre conţinutul unui program de guvernare 2011- 2014 „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, printre obiectivele inserate fiind elaborarea şi promovarea unei noi constituţii. Vicepreşedintele Guceac consideră că ar fi util ca şi în conţinutul programului care va fi prezentat pentru aprobare în şedinţa plenară a Parlamentului să se regăsească o iniţiativă clară şi bine conturată privind reforma constituţională.

Propunerile din blocul problemelor economice din viitorul program de activitate a Guvernului au fost expuse de dr.hab. Alexandru Stratan, directorul Institutului Naţional de Economie, iar dr.hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie a sensibilizat problemele din domeniul ştiinţelor istorice.

Prim-ministrul desemnat Chiril Gaburici a rămas impresionat de întâlnirea cu reprezentanţii mediului academic, a mulţumit pentru propunerile înaintate de savanţi, dorindu-le acestora să fie mai insistenţi în promovarea viziunilor ştiinţifice. Totodată, Dl Gaburici a dat asigurări că aceasta nu este ultima întrevedere de acest gen şi va consulta comunitatea ştiinţifică ori de câte ori va fi necesar argumentul ştiinţific în luarea unor importante decizii de guvernare.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM