Un interviu realizat de către Eugenia Tofan, Șef Centrul Media al AȘM.

– Domnule preşedinte, recent aţi participat la o şedinţă comună a Biroului Academiei Române şi a conducerii Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, organizată la Bucureşti. Cum a apărut această idee, a cărei realizare a devenit o premieră, iar întâlnirea - una istorică?

– Ideea unei şedinţe comune în atare format se prefigura mai de mult, însă punctul de plecare către realizarea acestei idei a fost după alegerile la funcţia de preşedinte atât în cadrul Academiei Române, cât şi al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Atunci, la o întâlnire cu noul vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Bogdan Simionescu, am convenit că ar fi bine să organizăm o întâlnire cu participarea conducerilor ambelor academii. Iniţial, exista propunerea s-o organizăm la Iaşi, dar zilele trecute am primit o invitaţie de la Academia Română de a participa la o şedinţă solemnă dedicată Marii Uniri din 1918, invitaţie ce ne-a onorat în mod deosebit. Astfel, s-a realiza şi ideea...

– Împreună cu preşedintele Academiei Române, acad. Ionel-Valentin Vlad, aţi semnat Memorandumul de cooperare tehnico-ştiinţifică dintre Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. Care este argumentul semnării şi cu ce vine acest document privind Acordul de colaborare între cele două academii, semnat în 1990 şi reînnoit în 2005?

– Argumentul principal este timpul, în care se schimbă multe lucruri, apar noi metode şi forme, noi programe, oportunităţi care implică necesitatea introducerii unor modificări la acorduri care au fost semnate anterior şi ajustate la rigorile actuale. Primul lucru cu care pot să mă mândresc însă este faptul că Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova a semnat cu Academia Română primul acord în 1990, atunci când încă nu eram declaraţi independenţi, abia aspiram către acest ideal, acord în care era stipulată cooperarea în domeniul diferitelor cercetări ştiinţifice atât fundamentale, cât şi aplicative. În anul 2005, am semnat al doilea acord, în care a fost inclus schimbul echivalent de cercetători. Aş vrea să subliniez că prin intermediul schimburilor echivalente, din cadrul acordurilor de cooperare tehnico-ştiinţifice cu instituţii similare, peste 800 de cercetători au avut posibilitatea de a participa la diverse evenimente ştiinţifice în cadrul acestui proiect atât din partea comunităţii ştiinţifice a Republicii Moldova, cât şi a celei a României, astfel încât îmi rămâne să constat că acesta este un indicator şi un rezultat de apreciat. Tot în baza schimbului echivalent, noi participăm în comun la proiecte europene. Memorandumul, semnat recent, prevede anumite aspecte foarte importante ce vizează participarea noastră comună la proiecte din diferite programe şi fonduri europene şi internaţionale.

Citește mai departe...

Sursa: Literatura și arta nr. 49 (3614), 4 decembrie 2014