Reformarea sau distrugerea ştiinţei? Conferinţă de presă asupra viitorului ştiinţei

2015-10-12

Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca a susţinut astăzi, 12 octombrie 2015, o Conferinţă de presa cu genericul „Reformarea sau distrugerea ştiinţei?”

Preşedintele Duca a prezentat o Declaraţie, în cadrul căreia şi-a expus poziţia asupra ultimelor evoluţii din sistemul naţional de cercetare.

Textul integral al Declaraţiei:

Stimați jurnaliști,

Vă mulțumesc că ați dat curs invitației și ați venit la această conferință de presă. Vin în fața Dumneavoastră cu o declarație, după care vă voi răspunde la întrebări.

Nu vreau sa critic pe nimeni, nici pe guvernanți, nici pe opozanți, nici pe cei care elaborează proiecte bizare de lichidare a academiei. Este dreptul fiecăruia sa se expună, poate câte odată bolnăvicios , dar este dreptul lor.

Academia a pledat și pledează pentru dialog, unitate și consolidare. Toate discuțiile în jurul reformei științei trebuie să producă un rezultat palpabil pentru cercetători, așa cum a fost în 2004, când s-a adoptat CȘI.

S-au împlinit deja 10 ani de la implementarea Codului cu privire la știință și inovare, practic de la ultima reformă consistentă a comunității științifice.

Am reușit să creăm un sistem de cercetare condus de însăși cercetători în baza performanței științifice, am asigurat condițiile pentru valorificarea experienței academicienilor, savanților afirmați, precum și a elanului creator al tinerilor; a crescut considerabil vizibilitatea cercetătorilor la nivel internațional; iar Academia de Științe a devenit un promotor al valorilor naționale și for științific al elitei intelectuale a țării.
Grație reformei, salariul cercetătorilor a crescut de 7 ori, suplimentați cu banii câștigați în competițiile europene; îndemnizațiile pentru deținătorii de grade științifice a crescut de 8 ori, bursele pentru doctoranzi s-au majorat de 6 ori, precum și s-au majorat îndemnizațiile membrilor Academiei. Finanțarea universităților a crescut de 10 ori. S-au creat centre și laboratoare noi în universități și institute. Infrastructura și baza tehnico-materială a fost renovată, Academia prin parteneriat public privat construiește locuințe pentru tineri cercetători.
Am fost acceptați în cele mai mari programe europene pentru cercetare (PC7 și Orizont 2020). Actualmente, Republica Moldova este cea mai vizibilă țară din Parteneriatul Estic pe arena științifică europeană. Aceste performanțe au fost pe măsura angajamentelor asumate de comunitatea științifică.

În ultimii ani, se discută intens despre reformarea domeniului cercetării. Având experiența acumulată, consider că comunitatea științifică a ajuns la maturitatea necesară de a propune o nouă abordare pentru dezvoltarea de mai departe a științei naționale – una ancorată în Spațiul European de Cercetare.

După multiple evaluări naționale și internaționale, dialog cu toți partenerii, a fost elaborat un proiect de reforme, care a fost prezentat spre aprobare, dar din păcate, a fost o rezistență enormă, în rezultatul căruia proiectul nu a fost susținut.

Ținând cont de situația din țară și din regiune, considerăm că este stringent necesar ca știința să aibă o participare și o influență mai mare în societate.

Pentru aceasta Academia, având în vedere toate obiecțiile și propunerile a elaborat un nou proiect, care include următoarele acțiuni:

1. Edificarea Consiliului Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare (CNCD) ca organ consultativ al Primului-ministru, care examinează proiectele de politici în domeniul cercetării propuse de autorități, le recomandă Guvernului și propune volumul mijloacelor financiare bugetare necesare pentru realizarea lor. Consiliul este similar celor utilizate în mai multe state: Finlanda, Franța, Norvegia, Marea Britanie, Canada, Japonia, etc. 

2. Constituirea Agenției Naționale pentru Cercetare și Inovare (ANCI) care va reprezenta autoritatea administrativă centrală, responsabilă de elaborarea și realizarea politicilor în domeniul cercetării-inovării, de distribuirea alocațiilor bugetare pentru proiecte în bază de concurs.
Agenția va elabora Programul Naţional de Cercetare, care va deveni principalul instrument de promovare a politicii de stat în domeniul științei și va asigura corelarea acestor politici cu prioritățile de dezvoltare economică și socială.

3. Instituirea finanțării din trei surse:
1) finanțarea instituțională acordată de către fondator, necesară pentru cheltuielile de bază aferente activității de cercetare și care reprezintă: regie, salarizare a unui număr anumit de cercetători, a personalului de conducere și cel auxiliar.
2) finanțarea competitivă, care se va efectua exclusiv în bază de concurs public pe criterii de performanță, organizată de Agenție pentru toate instituțiile din domeniu.
3) cofinanțarea, finanțarea obținută, în special din mediu privat și fonduri sectoriale.

4. Reformarea Academiei de Științe a Moldovei (AȘM). AȘM va reprezenta o instituție de interes național în domeniul cercetării-dezvoltării, persoană juridică de drept public, autonomă, care funcționează pe principiile autoadministrării. În componența AȘM vor rămâne organizațiile fondate de Academie, organul decizional fiind Adunarea Generală și Prezidiumul. În cadrul AȘM vor funcționa trei secții de științe, care vor fi responsabile de expertiza publică, monitorizarea și raportarea rezultatelor organizațiilor subordonate. Orice organizație de cercetare din țară se poate afilia la AȘM. AȘM va fi finanțată de la bugetul de stat (40% din finanțarea totală a științei și inovării), alocațiile pentru instituție fiind prevăzute separat în Legea cu privire la bugetul de stat.

Proiectul prevede excluderea competențelor AȘM de elaborare a politicilor de stat în domeniul științei și inovării, aceste competențe fiind atribuite ANCI. În temeiul Codului educației, din competența AȘM se exclud și prerogativele ce vizează politicile în domeniul doctoratului.

AȘM va gestiona și va organiza managementul resurselor financiare, destinate institutelor din cadrul academiei și rămâne organizatoare a postdoctoratului.

5. Reorganizarea Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare prin comasarea acestuia cu Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional pentru formarea unei autorități independente de evaluare și asigurare a calității în învățământul superior și cercetare.

În final, stimați reprezentanți ai mass media,

Prin intermediul Dumneavoastră, vreau să lansez un îndemn către politicieni și toți actorii, implicați în cercetare, să abandoneze ideea ciopârțirii comunității științifice în feude, împărțirea în al tău și al meu, și să promoveze un proiect autentic, inspirat din experiența europeană, care va consolida comunitatea științifică și va permite participarea savanților, de rând cu societatea și mediului de afaceri la procesul decizional – în beneficiul dezvoltării științei și a RM.

Vă mulțumesc.

De asemenea, Preşedintele AŞM a prezentat Concepţia reformei domeniului de cercetare-dezvoltare, în care a evidenţiat cinci acţiuni prioritare ale reformei.

Link VIDEO

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM