(14 mai 1934-8 aprilie 2016)

Îndoliată, comunitatea ştiinţifică anunţă cu profund regret stingerea din viaţă a profesorului Anatol Ciobanu, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, reputat om de ştiinţă, cu o solidă carieră universitară.

Anatol Ciobanu a fost profesor universitar, şef de catedră pe parcursul multor decenii la Facultatea de Litere a Universităţii de Stat, figură proeminentă a vieţii noastre culturale, reprezentant de seamă al lingvisticii române şi actuale, cu o deosebită autoritate ştiinţifică atât în ţară, cât şi în străinătate.

Anatol Ciobanu şi-a început activitatea ştiinţifică şi didactică la Universitatea de Stat din Chişinău, unde a susţinut prima sa teză. Studiile de postdoctorat urmate la Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova au contribuit decisiv la formarea ştiinţifică a tânărului cercetător. Anatol Ciobanu şi-a însuşit vederile largi în problemele lingvisticii generale, romanice şi ale sintaxei. În 1973 susţine teza de doctor habilitat în filologie. În scurt timp, atinge culmile unei cariere didactice şi ştiinţifice: în 1976 i se conferă titlul de profesor universitar, iar în 1992 a fost ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei la specialitatea Gramatica limbii române, lingvistică generală (contrastivă) şi sociolingvistică. Domeniile de interes profesional ale lui Anatol Ciobanu sunt diverse – de la probleme de cultură a vorbirii până la cele de lingvistică generală, dar cel mai îndrăgit şi, bineînţeles, mai profund şi mai fructuos investigat domeniu rămâne totuşi gramatica, în special sintaxa. Savantul cercetează propoziţia şi fraza cu diversele lor aspecte semantico-funcţionale şi structurale, verbele semicopulative, principiul logico-semantic şi cel funcţional în sintaxă, abordarea contrastivă originală la nivelul propoziţiei (pe material românesc, francez, rus), problema normei limbii literare, principiile de bază ale punctuaţiei româneşti, sintaxa transformaţională la nivelul propoziţiei şi al frazei etc.

De-a lungul anilor, savantul a fost un adevărat ostaş al neamului în lupta pentru limba română. A militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, ca să devină limbă oficială a statului, inoculând această sfântă dragoste învăţăceilor Domniei Sale. A luptat publicând o serie de articole şi studii, prin care a repus în drepturile sale fireşti limba română, i-a conferit haina ei corectă, atât prin grafia latină, cât şi prin corectitudinea exprimării. A luptat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, manifestând paşnic alături de studenţi şi profesori universitari, elevi şi profesori de licee şi gimnazii, dând dovadă de patriotism şi probitate civică. A luptat prin emisiuni la radio şi televiziune, explicând oamenilor de la oraşe şi de la sate în cadrul unor adunări şi mitinguri adevărul ştiinţific şi cel omenesc. Putem spune cu justificată mândrie că printre lingviştii entuziaşti care au contribuit cu adevărat la formarea şi punerea în mişcare a acelor interminabile coloane de demonstranţi care veneau, la 30-31 august 1989, din cele patru părţi ale Moldovei spre Piaţa Marii Adunări Naţionale, s-a aflat şi onestul, temerarul, neobositul Anatol Ciobanu.

Pentru deosebitele sale merite ştiinţifice, membrului corespondent Anatol Ciobanu i s-a decernat premiul de Stat al Republicii Moldova.

Îndelunga activitate didactică şi ştiinţifică a lui Anatol Ciobanu s-a desfăşurat multilateral, într-un larg domeniu de preocupări. În lucrările Domniei Sale sunt cuprinse aproape toate ramurile lingvisticii şi filologiei, pronunţându-se asupra unora dintre cele mai de seamă probleme ale disciplinei filologice, acordând însă o predilecţie deosebită gramaticii şi în special sintaxei. În studiile sale de gramatică se pune constant accentul pe funcţie şi, numai după aceasta, pe structurile gramaticale prin care se realizează. Tratatele de gramatică ale profesorului A. Ciobanu conţin, pe lângă sincronie, şi preocupări diacronice, fără ca aceste două puncte de vedere să fie vreodată suprapuse.

Viziunea lingvistică a profesorului A. Ciobanu în sintaxa limbii este profund originală. Domnia Sa a fundamentat un sistem coerent de concepte lingvistice, logico-semantice şi funcţionaliste, pe care le-a desăvârşit în continuu, din dorinţa constantă de a munci, fără a şti ce înseamnă odihna şi recreerea.

Rezultatele obţinute sunt reflectate în peste 600 de lucrări ştiinţifice, note, recenzii, articole pentru enciclopedii, rezumate etc. Dintre cele mai reprezentative fac parte lucrările: Părţile principale ale propoziţiei (1969); Probleme dificile de gramatică (1969); Să scriem şi să vorbim corect (1970); Синтаксис полусвязочных глаголов (în 2 vol., 1976, 1978); Sintaxa propoziţiei (1976); Sintaxa frazei (1984); Sintaxa şi semantica (Studiu de lingvistică generală) (1987); Sintaxa (1987, în colab. şi red.); Limba maternă şi cultivarea ei (1988); Sintaxa practică (Cu elemente de analiză transformaţională) (1991); Limba latină: Manual pentru cl. a X-a (1995, în colab.); Lingua latina (1996, în colab.); Limba latină: Manual pentru cl. a XI-a (1999, în colab.); Punctuaţia limbii române (2000); Mic dicţionar latin-român de expresii consacrate (2002, în colab.); Limba latină: Manual pentru cl. a XII-a (2005, în colab.); Antologie filologică (2005, alc. şi coautor).

În lucrările savantului Anatol Ciobanu regăsim rădăcinile cele mai simple, dar subtile, ale gândirii ştiinţifice care, la Chişinău, reprezintă o şcoală de prestigiu, o şcoală ce provine din cele mai bune izvoare ale lingvisticii – Lingvistica Funcţională de la Praga. Contribuţia profesorului A. Ciobanu constă în faptul că a implementat, sub aspect metodologic, ideile structuralist-funcţionaliste la Chişinău; idei prin care se impune necesitatea delimitării în lingvistică a aspectului diacronic şi sincronic, imprimându-le astfel un caracter definit de concepţie lingvistică. Profesorul Anatol Ciobanu a format o adevărată şcoală ştiinţifică care numără 39 de doctori şi doctori habilitaţi, pe care îi sprijină în toate împrejurările şi a căror activitate o îndrumează cu competenţă şi cu discreţie.

Profesorul universitar Anatol Ciobanu a contribuit la ridicarea nivelului de predare a disciplinelor filologice în învăţământul superior din republică pe parcursul a aproape şase decenii în calitate de profesor şi şef de catedră, desfăşurând o întinsă şi rodnică activitate didactică. Ştiind să inspire nobila pasiune a cercetării ştiinţifice, Domnia Sa a împărtăşit bogatele sale cunoştinţe unor nenumărate generaţii de studenţi care l-au iubit şi admirat.

Membrul corespondent Anatol Ciobanu a ţinut prelegeri la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, Institutul de Limbi Străine din Minsk, Universitatea Provence-Marseille-1 (Franţa), Universitatea de Stat din Cernăuţi ş.a., unde a fost mereu aşteptat şi iubit de colegii de breaslă şi de studenţi.

Anatol Ciobanu a pus în discuţie publică rodul cercetărilor sale în cadrul diverselor conferinţe, simpozioane şi congrese ştiinţifice care şi-au ţinut lucrările la Bălţi, Chişinău, Cernăuţi, Tbilisi, Kalinin, Lvov, Samarkand, Iaşi, Timişoara, Bucureşti, Paris etc.

Anatol Ciobanu a fost un intelectual distins, cu înalte calităţi morale, care a crezut în valorile perene ale neamului.

Comunitatea ştiinţifică regretă trecerea în eternitate a celui care a fost Anatol Ciobanu şi exprimă sincere condoleanţe rudelor îndurerate.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace.

Gheorghe Brega, Gheorghe Duca, Gheorghe Ciocan, Monica Babuc, Corina Fusu, Ion Tighineanu, Grigore Belostecinic, Ion Guceac, Aurelia Hanganu, Mihai Cimpoi, Teodor Furdui, Alexandru Roșca, Petru Soltan, Aurelian Gulea, Haralambie Corbu, Nicolae Bileţchi, Nicolai Dabija, Ion Hadîrcă, Victor Țvircun, Maria Șleahtițchi, Ion Gagim, Vasile Bahnaru, Nina Corcinschi, Galina Paduraru,  Eugenia Tofan, Viorica Cucereanu