Având în vedere discuțiile recente la subiectul utilizării rezervelor de apă subterane în scopul irigării, Academia de Științe a Moldovei vine cu următoarele precizări.

Rezervele de ape subterane sunt limitate ele se restabilesc foarte greu, motiv pentru care trebuie protejate în cadrul legal național și prezervate în conformitate cu principiile dezvoltării sustenabile, inclusiv pentru viitoarele generații. Totodată, încălzirea globală, care se resimte în lume tot mai consistent va conduce la diminuarea și a resurselor de ape subterane ca consecință a intensificării utilizărilor în scopuri potabile.

Irigarea este un procedeu agrotehnic complex folosit pentru majorarea productivității solurilor și are o importanță majoră în procesul producerii culturilor agricole, în special, în condițiile agroclimatice actuale. Irigarea, sau udarea artificială, compensează deficitul de apă în sol necesară pentru dezvoltarea plantelor.

Conform cercetărilor efectuate pe cernoziomurile irigate, în Republicii Moldova practic nu există terenuri agricole care nu sunt afectate de procesele negative (inclusiv de degradare ireversibilă), ca consecință a aplicării irigațiilor – dehumificarea, gleizarea, compactarea, înmlăştinirea, soloneţizarea, salinizarea etc. În acest context, menționăm că cernoziomul s-a format în condițiile de stepă, cu regim de insuficiență de umiditate. Din acestea motive, modificarea regimului hidric al solului nu poate să nu influențeze și să nu modifice procesele pedogenetice naturale și echilibrul ecologic stabilit.

Cu toate acestea, irigarea în regiunile de stepă și silvostepă poate și trebuie să fie aplicată, dar numai cu condiția respectării stricte a cerințelor, care se referă la calitatea apei, pretabilitatea solului, îmbinarea cu sistemele de drenare, asolamente etc. Totodată, este absolut necesar ca irigarea cernoziomurilor să fie efectuată în baza unor principii și reguli specifice.

O bună parte din apele subterane ale Republicii Moldova au o mineralizare mai mare de 1 g/l, ceea ce determină că aceste ape să fie inutilizabile pentru irigare. Utilizarea apelor pentru irigare cu un conținut mai mare de 1 g/l duce la salinizarea solului.

Înainte de proiectarea unui sistem de irigare trebuie evaluată sursa de apă pentru a se asigura cu volum de apă necesar pentru producere, fără a pune în pericol ecosistemele locale și a crea conflicte cu alți consumători/utilizatori. Apa din orice sursă (de suprafață sau subterană) trebuie testată pentru aprecierea calității de irigare. De calitatea apei depinde nu numai norma și regimul de udare, ci și efectul udărilor, selectarea culturilor agricole, alegerea corectă/rațională a tehnicii și metodei de irigare etc. Solul trebuie cercetat și testat pentru aprecierea stării ecologice și particularităților irigaţionale, pentru a cunoaște fertilitatea lui, pentru a justifica aplicarea fertilizanților, pentru a monitoriza evoluția/schimbarea lui în rezultatul aplicării irigației (în special, dacă apa nu corespunde cerințelor de irigare) etc.

Totodată, în conformitate cu prevederile cadrului legal, în special a articolului 45 din Legea Apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, se interzice folosirea apelor subterane cu proprietăți potabile în alte scopuri decât cele al alimentării cu apă potabilă și cu apă menajeră. În alineatul 2 al acestui articol se specifică că în zonele în care nu există surse necesare de apă de suprafață, dar există rezerve suficiente de ape subterane, inclusiv cu proprietăți potabile, se permite folosirea acestora în alte scopuri decât cel al alimentării cu apă potabilă și menajeră în baza unor reglementări aprobate de Guvern. Din păcate, în Republica Moldova zonele cu rezerve suficiente de apă subterană de calitate nu sunt suficiente. Din cele expuse considerăm, că utilizarea apelor subterane pentru irigare poate fi admisă doar în zonele cu deficit de ape de suprafață si suficiente rezerve de ape subterane. Dar și în asemenea situații, decizia trebuie luată pentru fiecare caz (teren agricol) aparte în rezultatul realizării unui studiu (proiect) complex, cu implicarea specialiștilor hidrogeologi, pedologi, ecologi.

Având în vedere cele expuse, Academia de Științe a Moldovei consideră inoportună utilizarea apelor subterane pentru irigarea culturilor agricole. În vederea remedierii problemei utilizării apelor subterane în Republicii Moldova, forul științific vine cu următoarele recomandări:

1. Finalizarea procesului de armonizare a cadrului legal în domeniul apelor, în vederea înlăturării carențelor ce vizează managementul defectuos și dezechilibrat al resursei.
2. Reevaluarea rezervelor de apă subterană potabilă.
3. Exploararea oportunității utilizării apelor transfrontaliere drept sursă primară pentru irigare.
4. Crearea și consolidarea unei baze de date privind calitatea apei în Republica Moldova.
5. Edificarea zonelor umede în luncile r. Prut și r. Nistru.
6. Semnarea acordurilor bilaterale privind gestionarea corectă a resurselor de apă din bazinele r. Prut și r. Nistru.
7. Crearea şi folosirea soiurilor de culturi agricole rezistente la secetă, precum și intensificarea metodei de cultivare a legumelor în sere.
8. Elaborarea și promovarea ghidurilor de bune practici agricole pentru fermieri.
9. Antrenarea plenară a comunității științifice în managementul resruselor de apă, inclusiv în procesul de elaborare a cadrului normativ în domeniu.
10. Atragerea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii aferente domeniului resurselor de apă prin încurajarea și stimularea actorilor implicați de a participa în programele europene destinate domeniului, inclusiv a Programului Orizont 2020.

Reamintim că cercetările în domeniul resurselor de apă au fost efectuate de mai multe grupuri de oameni de știință, în perioada 2009-2012, în cadrul Programului de Stat „Cercetări științifice și de management ale calității apelor”. În cadrul programului, cercetările au fost realizate în 5 clustere (Investigarea structurii și calității apelor; Apele de suprafață; Apele subterane; Aprovizionarea și tratarea apelor; Tehnologii de irigare) de către institutele academice (Institutul de Chimie, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Microbiologie, Institutul de Geologie și Seismologie) și Universitatea de Stat din Moldova (Facultatea de Chimie și Tehnologie Chimică).

Rezultate Programului de Stat au fost editate, în premieră, într-o publicație internațională, specializată în domeniul apelor – Management of Water Quality in Moldova, sub redacția academicianului Gheorghe Duca.

Informații adiționale ce vizează cercetările în domeniul calității apelor:
http://www.springer.com/environment/pollution+and+remediation/book/978-3-319-02707-4

m. c. Tudor Lupașcu,
directorul Institutului de Chimie

dr. hab. Vasile Alcaz,
directorul Institutului de Geologie și Seismologie

dr. Iurie Bejan,
director adjunct al Insitutului de Ecologie și Geografie