Săptămâna aceasta, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, s-a întrunit misiunea a doua din cadrul exerciţiului de evaluare a sistemului de cercetare din Republica Moldova, efectuat de Comisia Europeană. Evaluarea are loc în cadrul Programului Comunitar Orizont 2020, prin intermediul instrumentului de facilitare şi suport al politicilor în domeniul ştiinţei şi inovării.

 

Scopul misiunii a doua a fost generalizarea informaţiei obţinute în rezultatul primei vizite în cadrul întrevederilor cu reprezentanţii entităţilor şi actorilor implicaţi în procesul de cercetare. Este vorba de Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (CSŞDT), Consiliul Rectorilor, Consiliul pentru Acreditare şi Atestare (CNAA), reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice, universităţilor, mediului de afacere, diasporei, savanţi, tinerii cercetători, dar şi alte structuri responsabile de acest sector. Totodată, misiunea a avut drept obiectiv coordonarea şi completarea concluziilor asupra sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare naţional, prezentarea viziunii proprii, relevând problemele şi provocările care urmează a fi depăşite.

 

La întrevedere a participat conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ministerelor Educaţiei, Economiei, Finanţelor, precum şi directorii institutelor de cercetare subordonate AŞM şi cele ramurale, reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice.

 

Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca a salutat prezenţa experţilor europeni, remarcând că suportul respectiv se realizează graţie demersului conducerii Academiei de Ştiinţe de a examina şi evalua Concepţia cu privire la reformă, proiect care a parcurs toate formele şi etapele de audieri publice. Rezultatele evaluării sunt foarte importante, dat fiind că în baza acestui concept urmează să fie elaborat proiectul de modificare a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, care într-un timp foarte apropiat va fi din nou propus ministerelor de competenţă pentru discuţii şi avizare. „Una din priorităţile privind reformele în ţara noastră va fi reformarea comunităţii ştiinţifice prin modificarea Codului ştiinţei şi inovării. Iată de ce astăzi devine foarte importantă viziunea experţilor asupra comunităţii ştiinţifice Republicii Moldova”, a subliniat preşedintele Duca. Totodată, academicianul a exprimat încrederea că aceste schimbări, cu implicarea plenară a tuturor actorilor şi partenerilor responsabili de cercetare atât din cadrul Academiei, universităţilor, instituţiilor ramurale, cât şi a instituţiilor  private, să aibă drept finalitate sporirea eficienţei în cercetare,  care ar contribui la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova. „Acesta este scopul nostru suprem”, a afirmat preşedintele AŞM, accentuând că forul oamenilor de ştiinţă doreşte ca ţara noastră să se dezvolte, să prospere, dar acest obiectiv poate fi atins doar dacă va fi susţinută cercetarea.

 

Krzysztof Gulda,  preşedintele grupului de experţi şi consultant al Ministrului polonez    pentru ştiinţă şi învăţământ superior, a menţionat că este foarte impresionat de faptul că problema ştiinţei şi inovării este pe agenda zilei în Republica Moldova, exprimând speranţa că acest lucru va genera progres. Revenind la scopul misiunii, expertul a accentuat faptul că acesta este de a verifica cât de aproape de realitate este imaginea pe care şi-au creat-o în urma întrevederilor cu o gama largă de intervievaţi din cadrul vizitei anterioare. Totodată, oaspetele a subliniat că misiunea vine şi cu anumite recomandări de evoluţie, de corectare a lucrurilor, pe care le-a pus în discuţie în cadrul întrevederii, la care au participat reprezentanţi ai entităţilor deja menţionate.
 

Prima variantă de raport a fost prezentată de Dl Georghe Bonas. Expertul s-a axat pe câteva componente de bază - guvernanţa sistemului de cercetare şi inovare, finanţarea domeniului de cercetare şi inovare, landşaftul de cercetare, actorii implicaţi în cercetare şi resursele umane, opţiuni de îmbunătăţire a capacităților umane, rolul şi importanţa sectorului privat. Fiecare din capitole a fost prezentat prin reflectarea a două aspecte - ceea ce există actualmente şi opţiunile de viitor.  
   

Daniel Funeriu, ex-ministru al Educaţiei, cercetări, tineretului şi sportului din România a ţinut să specifice că raportul respectiv este unul în care se prezintă doar câteva posibile opţiuni, exprimând speranţa că în urma discuţiilor să se înţeleagă mai bine care dintre aceste opţiuni sunt considerate fezabile şi o idee posibilă, urmând ca următorul raport să fie cel care conţine recomandările finale. 

Preşedintele Duca a ţinut să specifice, în acest sens, că viziunea pe care au prezentat-o experţii se apropie foarte mult de concepţia elaborată de AŞM, dar fiind expusă de experţii europeni, această capătă un alt nivel de credibilitate, iar valoarea, rezonanţa şi impactul este cu mult mai mare.

 

Şi ministrul Educației, Corina Fusu a reiterat faptul că în raportul prezentat de experţii europeni se regăsesc şi o parte din propunerile de modificare a Codului, făcând anumite precizări privind şcolile doctorale, dar şi introducerea unor noi componente vizavi de crearea Agenţiei şi Consiliului.

 

În cadrul discuţiilor a intervenit prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Ion Tighineanu care a menţionat că, în pofida finanţării modeste, în pofida exodului masiv de cadre ştiinţifice în decursul ultimilor decenii, ştiinţa în Republica Moldova a supravieţuit doar datorită entuziasmului, profesionalismului, devotamentului şi dăruirii de sine din partea cercetătorilor ştiinţifici. „Să nu uităm că încă la mijlocul anilor `90 regretatul academician Dumitru Ghiţu a propus, în scopul impulsionării procesului de inovare, crearea primului tehnopark autohton, dar proiectul a fost respins de guvernarea de atunci”, a remarcat academicianul. Prim-vicepreşedintele AŞM a atras atenţia asupra unor aspecte ce ţin de modificările propuse la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, în particular referindu-se la importanţa alegerii directorului general al Agenţiei pentru cercetare şi inovare în rezultatul lansării unui concurs internaţional. 

 

La rândul său, viceministrul Economiei, Vitalie Iurcu, susţine că Ministerul vrea să se asigure ca investiţiile pe care le face în domeniul ştiinţei trebuie să fie justificate, să fie cu impact şi să aducă plus valoare. Demnitarul recunoaşte că  bugetul acordat pentru inovare este foarte mic, dar consideră că rezultatele cercetării trebuie să fie implementate, valorificate, astfel încât societatea să beneficieze de acestea.  

 

În cadrul discuţiilor a luat cuvântul preşedintele Sfatului Academicienilor, acad. Teodor Furdui,  care şi-a exprimat îngrijorarea privind rolul pe care îl are ştiinţa în societate actualmente şi atitudinea neadecvată a autorităţilor privind finanţarea cercetării. „Avem temeri că vom pierde şi ce am avut până acum”, a declarat academicianul.  

 

„Mă bucur că ceea ce am propus noi s-a regăsit în raport”, a declarat rectorul ASEM, acad. Grigore Belostecinic, preşedintele Consiliului Rectorilor. Academicianul a precizat că între universităţi şi Academie nu există disensiuni sau mari divergenţe. Nu a observat mari divergenţe nici în opiniile experţilor, AŞM şi Guvernului. Important este ca în cadrul acestei misiuni să fie găsit un punct comun, apropiat fiecărei entităţi. Şi pentru că s-a pus o miză mare pe şcolile doctorale, rectorul şi-a expus nedumerirea asupra modelului birocratizat de şcoală doctorală în Republica Moldova, elaborat de Ministerul Educaţiei, care este unul ce combină tipuri europene, dar menţine finanțarea atipică moldovenească, adică subfinanţare. În acest sens, Domnia Sa a menţionat că rolul şcolilor doctorale este foarte important pentru dezvoltarea cercetării în Republica Moldova, iar pentru aceasta trebuie să beneficieze de o finanţare adecvată.   
      

Preşedintele grupului de experţi, Krzysztof Gulda a constatat cu plăcere ca misiunea respectivă a creat această platformă vie de discuţii între toţi actorii responsabili de sectorul de cercetare din Republica Moldova.  

 

Președintele AŞM a mulţumit experţilor pentru munca efectuată, subliniind că pentru comunitatea ştiinţifică este foarte importantă această evaluare şi susţinere. „În situaţia în care nu vom beneficia de creşterea finanţării competitive, lucrurile nu se vor îmbunătăţi”, a conchis academicianul.             
     

În martie curent, experţii vor veni cu un Raport final al acestui exerciţiu, în care vor înainta un set de recomandări pentru autorităţile Republicii Moldova care să contribuie la îmbunătăţirea procesului de elaborare, implementare  şi analiză a politicilor din domeniul cercetării-inovării, inclusiv prin impulsionarea unei serii de reforme în domeniu.

 

Amintim că exerciţiul de evaluare a demarat, în decembrie 2015, de către un grup din 8 experţi independenţi şi reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice europene. Vizita experţilor are loc în contextul integrării în Spaţiul European de Cercetare, obţinerea statutului de ţară asociată la Orizont 2020, precum şi a iniţiativelor lansate de AŞM vizavi de reformarea sistemului de administrare a ştiinţei în Republica Moldova.  

Galerie foto     

 
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM