În acest sens, specialiştii din domeniu intenţionează să aducă în vizorul societăţii mondiale, agricultorilor, inclusiv al autorităţilor decizionale cât mai multe şi relevante informaţii despre importanţa culturilor leguminoase şi utilitatea acestora, precum: soia, fasole, năut, mazăre, linte, latir, fasoliţă, bob, arahide etc., în scopul stimulării creşterii producţiei şi asigurării securităţii alimentare durabile cu proteine ieftine şi valoroase, cu produse furajere, cu materie primă pentru industria de procesare şi a stimulării comercializării produselor finite.

 

În contextul celor menţionate, la Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM, sub conducerea şi participarea nemijlocită a doctorului habilitat, academician al Academiei Internaţionale de Ştiinţe Ecologice şi Protecţie Vitală (AIŞEPV) a ONU, Domnul Valentin Celac, au fost efectuate cercetări genetice şi de ameliorare a culturilor leguminoase soldate cu crearea a 27 soiuri de culturi leguminoase, dintre care 17 soiuri (3 de năut, 6 de soia, 2 de arahide, 2 de linte, 2 de fasoliţă, 1 de bob, 1 de latir) au fost omologate pentru Republica Moldova. Totodată, au fost elaborate tehnologiile de procesare şi de cultivare, confirmate cu 36 brevete de invenţie.

 

Potrivit specialiştilor, leguminoasele au capacitatea de a îmbogăţi solul cu azot (50-200kg/ha) şi a spori fertilitatea lui cu ajutorul bacteriilor fixatoare de azot ce se dezvoltă pe rădăcinile lor. Plantele leguminoase se consideră drept „fabrică ecologică” a azotului în sol şi sunt buni predecesori în asolamente pentru alte culturi. Mai mult, aceştia consideră că pentru crearea unei agriculturi ecologice şi durabile trebuie ca leguminoasele să ocupe 15-20% din suprafaţa arabilă, iar producţia să fie direcţionată în dezvoltarea zootehniei, alimentaţiei şi industriei de procesare

 

Importanţa economică, socială şi ecologică, particularităţile agrobiologice şi tehnologiile lor de cultivare sunt expuse într-un şir de lucrări, recomandări ale savanţilor din domeniu. Unele din acestea le expunem în spaţiul mediatic, în scopul conştientizării, dar şi utilizării.

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AŞM