În cadrul întrunirii au fost audiate rapoartele de dare de seamă a institutelor de cercetare, universităţilor şi muzeelor din cadrul Secţiei: Institutul de Istorie; Institutul de Filologie; Institutul Patrimoniului Cultura; Biblioteca Ştiinţifică Centrală (Institut); Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei; Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală; Universitatea Academiei  de Ştiinţe a Moldovei; Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălţi; Universitatea de Stat din Moldova; Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”; Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.

 

În rapoartele sale de activitate ştiinţifică şi inovaţională, conducătorii instituţiilor de cercetare au prezentat cele mai semnificative rezultate ştiinţifice obţinute în perioada de referinţă - activitatea editorială, publicarea articolelor în reviste de prestigiu de peste hotare şi cele cu factor de impact, cooperarea internaţională, recunoaşterea rezultatelor ştiinţifice pe plan internaţional etc. Raportorii au accentuat impactul realizărilor ştiinţifice, precum şi acţiunile de perspectivă ce urmează a fi realizate în anul următor. Totodată, reprezentanţii instituţiilor au raportat şi o serie de probleme care au constituit un real impediment în procesul de activitate şi cercetare. Dificultăţile cu care s-au confruntat colectivele de cercetători pe parcursul acestei perioade au rămas în principiu cele din anii precedenţi. Acestea au vizat insuficienţa financiară, problema deplasărilor peste hotare şi lucru în arhive şi biblioteci, lipsa cadrelor tinere, neonorarea contractelor etc. Cu toate acestea, deşi aproape tot anul cercetarea a fost pusă sub semnul transformărilor, provocărilor, criticilor, colaboratorii au făcut faţă situaţiilor dificile, au reuşit să realizeze obiectivele stabilite şi au venit către sfârşitul anului cu rezultate notabile.

 

Drept realizări relevante prezentate în cadrul audierilor au fost menţionate o serie de lucrări de referinţă, precum „Enciclopedia Moldovei” (Volumul I), elaborat de Biblioteca Ştiinţifică Centrala (Institut), prezentat în premieră în cadrul Adunării Generale a Secţiei Ştiinţe Umanistice şi Arte, „Managementul Academic”, autori - acad. Gheorghe Duca şi prof. Ion Petrescu din România, lucrare de referinţă, editată de aceeaşi instituţie. Criticul şi istoricul literar, numit şi filosof al culturii, Mihai Cimpoi, a elaborat o monografie pertinentă despre Elena Văcărescu, monografia fiind o reală contribuţie la istoria culturii române, dar şi europene. Lucrarea a fost lansată în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Congresului Eminescologilor. O realizarea de succes a Institutului de Istorie a fost editarea monografiei „Sistemul de învăţământ din Bucovina în perioada stăpânirii austriece (1774-1918”, autor doctor în istorie Constantin Ungureanu, conferenţiar, cercetător ştiinţific coordonator.
Lucrarea face  analiza comparativă a sistemului de învăţământ din Basarabia (Imperiul Rus) şi Bucovina (Imperiul Austro-Ungar) etc. De menţionat că toate rapoartele privind activitatea ştiinţifică şi inovaţională pentru anul 2015 a instituţiilor din cadrul Secţiei vor fi plasate pe site-ul AŞM, dar şi pe site-ul institutelor respective.Institutul Patrimoniului Cultural a prezentat drept rezultate ştiinţifice relevante monografia „Памятники Культуры Криш Молдовы (с каталогом) / Monuments of Cris Culture in Moldova (with catalogue)”, elaborată de dr. hab. Valentin Dergaciov şi dr. Olga Larina, care întregeşte tabloul evoluţiei comunităţilor neolitice din spaţiul pruto-nistrean. În studiul bilingv, semnat de dr. Evdochia Soroceanu, „Ritualurile calendaristice ale găgăuzilor: studiu etnolingvistic = Gagauzların kalendar adetleri: etnolingvistika aaraştırması”, este realizată o cercetare complexă a tradiţiilor etnicilor găgăuzi, fiind descrise sub aspect structural-tipologic obiceiurile lor calendaristice.

 

În cadrul Adunării, acad. Andrei Eşanu a propus o serie de recomandări care ar îmbunătăţi, responsabiliza şi facilita activitatea cercetătorilor din cadrul secţiei şi nu doar. Academicianul a propus să fie deschis în blocul central, o bibliotecă, cu un anumit fond de carte pentru deservirea cititorilor. De asemenea, a recomandat să se întreprindă anumite acţiuni de depozitare sau arhivare a materialelor care reprezintă fonduri personale preţioase şi capital intelectual valoros pentru generaţiile viitoare de cercetători. Dr. hab. Elena Prus a venit cu un set de propuneri privind reevaluarea şi rescrierea istoriei, or, anumite file din istorie ar trebui să fie citite altfel. Vicepreşedintele AŞM, m.c. Ion Guceac a abordat problema revistelor ştiinţifice, arătându-se preocupat de faptul că printre obiectivele institutelor nu s-au regăsit priorităţi privind calitatea revistelor ştiinţelor. Cu referire la finanţările austere, invocate aproape de toţi raportorii, prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Ion Tighineanu a specificat că vor fi finanţate programele bilaterale cu România, Ucraina, doar că  trebuie de identificat şi finanţări adiţionale.

 

Rapoartele prezentate au fost avizate de către comisii de experţi specializate, în care s-a apreciat pozitiv activitatea ştiinţifică, inovaţională şi managerială. În cadrul Adunării, au fost audiate şi rapoartele de activitate ale membrilor titulari şi membrilor corespondenţi ai AŞM din cadrul Secţiei.

 

În concluzia sa, preşedintele Academiei de Ştiinţe, acad. Gheorghe Duca, a mulţumit Secţiei pentru rezultatele ştiinţifice prezentate, apreciind înalt activitatea tuturor cercetătorilor din cadrul Secţiei care fac onoare şi sporesc imaginea comunităţii ştiinţifice. Preşedintele Duca i-a felicitat pe cercetătorii care au venit către sfârşitul anului care s-a scurs cu istorii de succes, au organizat evenimente naţionale şi internaţionale de rezonanţă care onorează ţara. Totodată, academicianul a menţionat că, comunitatea ştiinţifică traversează o perioadă complicată care vizează reformarea sistemului actual de administrare a sferei ştiinţei şi inovării. Preşedintele AŞM s-a arătat îngrijorat de viitorul care îi poate fi rezervat ştiinţei, îndemnând, în acest sens, la responsabilitate şi implicarea cât mai activă a savanţilor în soluţionarea problemelor ţării. În acest sens academicianul a reiterat necesitatea de a schimba abordarea în cercetare, punctând priorităţile ce vizează istoria, identitatea noastră, limba, patrimoniul naţional cultural etc. Preşedintele AŞM a abordat şi problema promovării tinerilor în cercetare, invocând oportunitatea participării cât mai active în Programul Cadrul al Comunităţii Europene pentru cercetare şi inovare Orizont 2020, dar şi la alte concursuri cu atragerea de fonduri extrabugetare.

 

Într-o altă ordine de idei, preşedintele Duca a amintit că anul acesta se împlinesc 70 de ani de la crearea primelor instituţii de cercetare şi 55 de la fondarea Academiei de Ştiinţe. Către acest an jubiliar pentru comunitatea ştiinţifică, preşedintele Duca a invitat instituţiile de cercetare să marcheze această aniversare prin organizarea conferinţelor ştiinţifice, simpozioanelor, expoziţiilor tematice de realizări, editarea lucrărilor ştiinţifice şi a materialelor promoţionale, bucletelor etc.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AŞM