O prelegere academică sub auspiciile Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care a dat şi startul prelegerilor publice în anul în care tocmai am intrat, a susţinut, la 15 ianuarie, ministrul Culturii, Doamna Monica Babuc. O sărbătoare şi o provocare pentru ministrul de la Cultură, care prin personalitatea, cunoaşterea, dârzenia, dar şi acţiunile sale neobosite ne-a reprezentat cu demnitate cultura, arta, tradiţiile atât în ţară, cât şi peste hotare ei.
În această zi deosebită - Ziua Naţională a Culturii, care, deloc întâmplător, coincide cu ziua de naştere a personalităţii emblematice a acesteia, poetul nepereche, Mihai Eminescu, ministrul Culturii a reflectat asupra unei teme de mare actualitate, prezentând o viziune integratoare asupra culturii din Republica Moldova cu retrospective, dar si provocări.
Manifestarea a reunit membri ai comunităţii ştiinţifice şi universitare, oameni de cultură, reprezentanţi ai vieţii publice, cercetători, doctoranzi, masteranzi, studenţi, liceeni. Prelegerea publică a fost susţinută în cadrul lecturilor academice, iniţiate de Academia de Ştiinţe şi a fost dedicată aniversării a 70-a de la crearea primelor instituţii de cercetare ale AŞM şi a 55-a de la inaugurarea şi fondarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Înainte de a trece la prelegerea propriu-zisă, preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca a adresat tuturor un mesaj de felicitare cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii, dar şi zilei de naştere a Poetului poeţilor, Mihai Eminescu or, „Eminescu este expresia plenară a neamului nostru, a fiinţei noastre naţionale”. În mesajul prilejuit de aceste date istorice, preşedintele Duca a exprimat doleanţa ca „prin faptele demne, de zi cu zi, să-l cinstim de-a pururea pe Poetul nepereche, să-i citim înţeleapta-i operă, s-o valorificăm, s-o popularizăm Acasă şi-n Lume, să vorbim corect Limba noastră cea Română, la modernizarea căreia scrierile lui Mihai Eminescu au avut o contribuţie uriaşă”.
În contextul evenimentelor ce macină întreaga ţară, dar şi a durerii pe care o trăieşte poporul nostru sărăcit şi derutat, academicianul şi-a încheiat discursul cu o cugetare din opera politică a lui Mihai Eminescu: „O ţară unde toţi poruncesc şi nimeni n-ascultă, o ţară unde antiteza între partide se preface în adevărată duşmănie, unde Domnitorul nu are puterea să-i împace… o asemenea ţară e menită de a fi prada vecinilor ei.” (Discursul integral)
Şi dacă Cultura, în viziunea marelui poet naţional Mihai Eminescu este educaţiunea minţii, ministrul Culturii a subliniat că această zi este o sărbătoare de suflet pentru noi toţi. Steaua de înviere a culturii naţionale, a menţionat oficialul, vine peste acest popor în fiecare an, pe 15 ianuarie, prin emblematica personalitate a lui Mihai Eminescu, care prin tot ce a scris şi a făcut a revoluţionat limba română şi spiritualitatea noastră. Tocmai din aceste raţionamente, ministrul Babuc consideră că dincolo de bucuriile care se fac resimţite la sărbătoarea acestei zile, este şi un prilej de a reflecta asupra a ceea ce sărbătorim. „Cultura este piatra de temelie a societăţii umane, iar rolul său în consolidarea şi educaţia societăţii este enormă, a declarat Monica Babuc, evocând şi accentuând rolul incontestabil al personalităţilor notorii ale spiritualităţii noastre, care de-a lungul anilor s-au dăruit acestei cauze şi au servit cultura întru binele oamenilor.
Referindu-se şi la problemele din domeniul culturii, ministrul a subliniat că acestea, în mare parte, ţin şi de subfinanţare şi de provocările care stau în faţa sistemului de educaţie artistică, care necesită a fi reformat, implicit modul în care oamenii de cultură, dar şi toată societatea, trebuie să se obişnuiască cu ideea că, cultura este un factor important de dezvoltare economică şi socială a unei societăţi”. Reieşind din toate acestea, Dna Babuc consideră că primul lucru care se impune atunci când se fac referinţe la cultura naţională, dar şi la cea universală este că aceasta trebuie să fie protejată, pentru că, susţine oficialul, protejând cultura ne protejăm pe noi înşine şi protejăm umanitatea care caracterizează omul. „Pentru aceasta, nu voi înceta să repet: în Republica Moldova, un stat cu o democraţie foarte şi foarte tânără fragilă, cultura naţională trebuie să devină o prioritate naţională”, este convinsă protagonista manifestării.
Deşi problemele la care s-a referit sunt bine cunoscute, demnitarul consideră că întotdeauna e bine să se mai reflecte asupra lor şi unde pot fi făcut mai bine aceste meditaţii, decât la Academie, unde activează oameni valoroşi, cunoscători, care fac cercetări fundamentale ce cuprind toate domeniile şi problemele, dar şi provocările societăţii. Dna Babuc a mulţumit conducerii Academiei pentru invitaţie şi pentru oportunitatea de a putea împărtăşi din experienţa sa în acest domeniul, dar şi de a medita încă o dată asupra problemelor, dar şi bucuriilor pe care ni le poate oferi cultura naţională.
Şi-a încheiat discursul, dar nu înainte de a adresa un mesaj de felicitare cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii, nu înainte de a îmbrăţişa toţi oamenii de cultură, care ard în această meserie, consumându-şi energia şi tot ce au bun în ei pentru acest popor, nu înainte de a dori tuturor să consume cultură în continuare, deoarece cultura este unicul produs care asimilat creşte şi se înmulţeşte şi nu înainte de a dori tuturor celor care deţin pârghii şi deciziile să-şi întoarcă faţă către cultură.
Cu prilejul Zilei Naţionale a Culturii, Centrul Media al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a vernisat o expoziţie de fotografii, prima din acest an jubeliar pentru comunitatea ştiinţifică. Vernisajul include personalităţi notorii din domeniul care prin activitatea lor au contribuit la dezvoltarea culturii naţionale şi au slujit-o cu demnitate şi dăruire.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM
|
