Transformările sociale, politice și economice prin care trece Republica Moldova de rând cu progresele înregistrate sunt însoțite și de anumite riscuri și provocări care solicită o atenție sporită, dat fiind necesitatea cunoașterii acestora în vederea prevenirii și diminuării consecințelor.
În opinia savanților cele mai relevante provocări pentru Republica Moldova în anul 2015 sunt:
1. „Calitatea” guvernării țării. Lipsa consensului pentru formarea noului guvern în termeni rezonabili, consecințele apărute privind aprobarea bugetului țării, politica valutară, sectorul financiar-bancar etc., neîndeplinirea promisiunilor electorale privind depolitizarea organelor de drept, mimarea reformelor în justiție, procuratură, toleranța corupției etc. poate genera nemulțumirea și frustrarea cetățenilor, detașarea partenerilor europeni, instabilitatea socială și politică.
Calitatea guvernării țării s-a dovedit a fi cea mai evidentă provocare în 2015 și o vulnerabilitate determinantă a sistemului politic din Republica Moldova. Pe parcursul anului 2015 au activat două guverne conduse de dl Chiril Gaburici (162 zile) și dl Valeriu Streleț (92 zile), iar majoritatea obiectivelor trasate prin programele de activitate a Guvernului (transpuse din promisiunile electorale) nu au fost realizate sau au fost realizate parțial. Scăderea drastică a încrederii populației în elita politică reflectată de sondajele sociologice desfășurate în anul 2015 confirmă acest fapt. Instabilitatea politică rezultată din această provocare a condiționat lipsa unor acțiuni ferme în soluționarea problemelor majore din sectorul financiar-bancar, acțiuni selective în lupta cu corupția și imposibilitatea de asigurare a unui climat investițional propice, precum și eșecul în implementarea satisfăcătoare a Planului Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere RM-UE (realizarea a doar 19% din acțiuni și transpunerea a doar 17% din directivele UE planificate pentru anul 2015 conform PNA).
2. Alegeri parlamentare repetate sau anticipate cu riscul unor derapaje radicaliste.
Riscul alegerilor parlamentare anticipate se menține în continuare. Lupta politică de culise lansată de foștii membri ai Alianței pentru Integrare Europeană în încercarea de a conveni asupra unui candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova la sfârșitul anului 2015, precumși lipsa unei majorități sigure pentru alegerea în primăvara anului 2016 a noului Președinte al Republicii Moldova, combinată cu dorința declarată a Partidului Nostru și a Partidului Socialiștilor de a provoca alegeri anticipate (care au un grad de încrede din partea populației în creștere ) – toți acești factori mențin un risc înalt al probabilității de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate, inclusiv cu riscurile unor schimbări ai vectorilor de dezvoltare a țării.
3. Alegerile locale și re(ne)confirmarea vectorului european la nivel de comunități.
Rezultatele alegerilor locale pe țară pentru primari, consilii raionale/municipale și consilii orășenești/sătești au reconfirmat, într-o anumită măsură, vectorul european al Republicii Moldova prin obținerea din partea partidelor declarate pro-europene (PLDM, PD, PL, PPEM) a unor rezultate superioare partidelor favorabile integrării euro-asiatice (PCRM, PSRM).
Totodată, eșecul de implementare a reformelor prevăzute inclusiv în Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere RM-UE în anul 2015, pun la îndoială parcursul european al Republicii Moldova. În acest sens, diverși demnitari europeni au atenționat, pe parcursul anului de referință, conducerea Republicii Moldova privind lipsa unor acțiuni concrete de reformare a justiției, de contracarare a corupției, fapt ce a condus inclusiv la înghețarea finanțării UE pentru Republica Moldova începând cu luna iulie 2015.
4. Aprofundarea crizei în Federația Rusă cu impact asupra Republicii Moldova. Scăderea remitențelor din Rusia, revenirea acasă a migranților moldoveni, efectul continuu al embargoului rusesc. Criza din Federația Rusă, complementată cu repoziționarea Ucrainei vis-a-vis de așa-zisa rmn, poate contura unele oportunități pentru soluționarea conflictului înghețat și reintegrarea raioanelor de est în spațiul social, economic și juridic al Republicii Moldova.
Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, în primele nouă luni ale anului 2015, remiterile bănești în favoarea persoanelor fizice au totalizat 844,49 mln dolari, în scădere cu 32,7% față de primele trei trimestre ale anului trecut. Totodată, conform BNM, fluctuațiile cursului de schimb al valutelor originale față de dolarul SUA au contribuit cu 15,1 puncte procentuale la scăderea totală a transferurilor în ianuarie-septembrie curent, în timp ce diminuarea efectivă a remiterilor a constituit 17,6%. Cât privește remitențele din Rusia, acestea sunt în continuă scădere, iar în luna septembrie 2015 acestea s-au redus de mai bine de două ori față de aceeași perioadă a anului trecut, fapt ce influențează mult nivelul de trai al populației dependente de banii transferați din afara țării.
De asemenea, în anul de referință, Federația Rusă a impus reguli mai stricte de acces pe piața forței de muncă pentru migranţii din mai multețări din „vecinătatea apropiată”, printre care menționăm scumpirea graduală a costului patentei de întreprinzător, dar și obligativitatea susținerii examenului de limba rusă, a celui de istorie a Rusiei, de literatură rusă şi de bazele statului şi dreptului rus, exigențe care au determinat creșterea numărului migranților moldoveni neadmiși pe piața forței de muncă și a celor expulzați de pe teritoriul Federației Ruse pentru neconformarea cu noile reguli.
5. Războiul din Ucraina. Pericolul de extindere a focarului alimentat de ambițiile expansioniste ale Federației Ruse.
Pericolul extinderii războiului din Ucraina a persistat pe tot parcursul anului 2015. Depistarea și reținerea unor grupări paramilitare în sudul Republicii Moldova suspectate de planificarea și înfăptuirea unor provocări cu caracter terorist după modelul celor care au loc în sud-estul Ucrainei este un caz emblematic, în acest sens. De asemenea, încercarea de a înființa gruparea separatistă denumită „Rada populară Basarabiei ucrainene” la Odessa, care avea menirea de a reuni șapte comunități de bulgari, găgăuzi, ruși, ucraineni, romi, moldoveni şi polonezi și a acorda Basarabiei statut de autonomie național-culturală, care a fost deconspirată de Serviciile Speciale ale Ucrainei, a scos la iveală că această mișcare era coordonată de un cetățean al Federației Ruse, care activa în calitate de șef de departament din cadrul așa-numitului minister al apărării de la Tiraspol și avea legături strânse cu separatiștii din sud-estul Ucrainei. S-au întețit cazurile de utilizare a Aeroportului Internațional Chișinău de către emisarii serviciilor secrete speciale, angajați în conflictele armate din Ucraina, fapt care periclitează securitatea națională a Republicii Moldova.
6. Neutralitatea Republicii Moldova în contextul crizei regionale. Secesiunea raioanelor de est, existența unor structuri armate ilegale și staționarea forțelor militare străine.
Neutralitatea Republicii Moldova a continuat să fie o vulnerabilitate-cheie la adresa securității naționale, în primul rând,din cauza faptului că Federația Rusă, prin prezența contingentului militar și a armamentului rus, nu respectă acest principiu, care, la rândul său, nu este garantat de nici un actor internațional. De asemenea, pentru ca statutul de neutralitate să fie un instrument eficient de asigurare a securității, Republica Moldova trebuie să dispună de forțe militare suficient de dotate și pregătite pentru a face față pericolelor cu caracter militar provenite atât din interiorul țării (regiunea Transnistreană), cât și din exterior.
7. Escaladarea conflictului înghețat de la Nistru. Separatismul și extremismul alimentat de factori externi continuă să pericliteze grav suveranitatea și independența Republicii Moldova, să pericliteze drepturile și libertățile cetățenilor.
Separatismul și extremismul alimentat de factorii externi și interni s-au perpetuat și în anul 2015, războiul din Ucraina și apariția unor grupări cu caracter secesionist în Odessa și în regiunea de sud a Republicii Moldova au creat unele premise și eventuale scenarii de escaladare a diferendului din regiunea de est a țării. Totuși, intervenția serviciilor speciale din Ucraina și Republica Moldova au dejucat, cel puțin pentru moment, scenariile pesimiste menționate. În același timp, în august 2015, administrația de la Tiraspol a generat unele provocări prin organizarea de exerciții demonstrative cu implicarea tehnicii militare, în apropierea satului Roghi, din raionul Dubăsari.
8. Politizarea relațiilor interetnice, speculațiile lingvistice, istorice, privind identitatea sunt de natură să tensioneze coeziunea interetnică și socială, să determine conflicte.
Acest subiect a fost unul care s-a perpetuat și în anul 2015, iar Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a jucat cartea politizării subiectelor legate de identitatea cetățenilor Republicii Moldova. Apogeul acestui discurs care a antagonizat și mai mult societatea a fost ruperea hărții României Mari în Plenul Parlamentului Republicii Moldova, în decembrie 2015.
9. Reforma administrativ–teritorial Republica Moldova, prin organizarea teritorială existentă este un stat extrem de fragmentat, dar cu un grad înalt de centralizare, fapt ce afectează dezvoltarea socială și economică a unităților administrativ-teritoriale, lipsesc entitățile locale de autonomie financiar-fiscală și generează constrângeri în procesul decizional al acestora.
În ciuda faptului că în 2015 reforma administrativ-teritorială a fost prezentă pe agenda politică a partidelor de la guvernare, acestea au fost preocupate, în mare parte, cu investirea / destituirea mai multor Guverne, iar acest subiect nu a fost materializat în acțiuni concrete. Din acest punct de vedere, reforma menționată rămâne a fi o provocare și pentru următorii ani, căci, aceasta ar trebui, printre alatele, să diminueze dezechilibrele regionale existente, eficientizeze cheltuielile publice destinate dezvoltării locale, precum și să pregătească cadrul instituțional pentru absorbția eficientă a fondurilor europene destinate dezvoltării locale.
10. Devalorizarea continuă a valutei va determina creșterea prețurilor la resursele energetice, medicamente, alte produse și mărfuri.
Deprecierea substanțială a leului moldovenesc a început la mijlocul lunii ianuarie 2015. Drept consecință, de la începutul anului 2015 și până la 18 februarie (ziua maximei deprecieri), leul moldovenesc s-a depreciat semnificativ, comparativ cu principalele valute de referință: cu 34% față de dolarul SUA și cu 26% față de moneda Euro. În plus, acesta a slăbit și în fața rublei rusești cu 22%. Conform opiniilor mai multor experți în materie, cauzele principale ale acestei situații pot fi identificate în devalizarea cu un miliard de euro a Băncii de Economii, Băncii Sociale și Uni-Bank, diminuarea remiterilor de peste hotare, diminuarea exporturilor, embargo-urile impuse de Federația Rusă la produsele agroalimentare moldovenești.
Totodată, devalorizare leului a condus la o creștere notabilă a inflației de la 6,9% (ianuarie 2015) la 13.5% (decembrie 2015) precum și a servit drept argument principal pentru scumpirile în lanț a energiei electrice în mediu cu 37%, la gaz natural în mediu cu 9.8% și respectiv a tuturor produselor de consum larg fabricate în Moldova sau importate, ceea ce a provocat scăderea simțitoare a nivelului de trai al populației care și așa era caracterizată că fiind aproape de subzistență. În același timp, comunitatea științifică a lansat mai multe inițiative prin care a demonstrat posibilitatea reducerii tarifelor cu cel puțin 8-9% și a evidențiat necesitatea majorării salariilor în legătură cu aceste majorări.
11. Dependența excesivă de gazul și petrolul din Federația Rusă, combinată cu incapacitatea de diversificare a pieții și de valorificare a resurselor energetice alternative.
Deși inițial erau unele speranțe că se va putea diminua dependența unilaterală a Republicii Moldova față de importul de gaze din Federația Rusă, prin punerea în funcțiune a capacității maxime a gazoductului de importanță strategică Iași-Ungheni și implicit interconectarea acestuia la rețeaua națională de distribuire a gazelor naturale, acest deziderat nu a fost realizat. Cauzele acestui fapt se pot regăsi, în principal, în calitatea proastă a guvernării și a efectelor crizelor politice care au reprezentat laitmotivul anului 2015. Totodată, conform Ministerului Economiei, lucrările pentru extinderea până la Chișinău a conductei pentru transportul gazului între Romania si Republica Moldova vor începe în primăvara anului 2016, gazoductul urmând sa devina operațional în 2018.
12. Perpetuarea crizei demografice, ca rezultat al scăderii natalității, creșterii mortalității și refluxului migrațional, combinate cu lipsa unor mecanisme funcționale de (re)atragere a resurselor umane va continua să afecteze nivelul de dezvoltare social-economic.
Dat fiind nivelul tot mai scăzut al nivelului de trai, criza demografică și-a continuat trendul și în anul 2015. Rata înaltă a mortalității, natalitatea scăzută și migrația masivă a populației active contribuie la perpetuare acestei crize. Înrăutățirea situației socio-economice și ca rezultat – reducerea simțitoare a nivelului de trai va aprofunda această criză și în anii următori.
13. Sporirea interferenței politicului cu businessul, cu sectorul economic tenebros, cu oameni de afaceri compromiși, dar și fenomenul corupției va submina autoritatea instituțiilor statale și diminua încrederea cetățenilor în autorități și în lege, va reține investițiile.
Interferența politicului cu mediul de afaceri a devenit și mai vizibil în anul 2015. Reținerea în anul 2015, de către CNA, a liderului PLDM Vlad Filat pentru suspiciuni de corupere și trafic de influență și ultimele declarații lansate de către acesta în Plenul Parlamentului (15.10.2015) care vizează implicarea în scheme de corupție a mai multor demnitari pune sub semnul întrebării integritatea întregii clase politice. De asemenea, reținerea de către CNA a șaisprezece persoane, inclusiv a fostului ministru al sănătății, în cadrul unui dosar de corupție pentru organizarea unor licitații trucate cu implicarea unor agenți economici din țară.
14. Recensământul 2014 eșuat va prejudicia elaborarea și promovarea politicilor sociale eficiente, va provoca dubii în legitimitatea scrutinelor electorale, altor măsuri politico-juridice, va declanșa o reacție negativă a utilizatorilor de date, dar și a finanțatorilor.
Datele recensământului realizat în anul 2014 nu au fost făcute publice în anul 2015, fapt ce ridică mai multe semne de întrebare privind calitatea datelor colectate. De asemenea, lipsa datelor oficiale privind rezultatele recensământului afectează calitatea politicilor publice elaborate și implementate.
15. Multitudinea de surse mass-media. În lipsa unor norme stimulatorii pentru libertatea de exprimare și a unei finanțări transparente a instituțiilor media pot apărea premise pentru manipularea opiniei publice, îndeosebi, din exterior.
Modificărilor operate la Codul Audiovizualului în martie 2015 privind transparența finanțării instituțiilor media din Republica Moldova obligă radiodifuzorii privați să facă public numele proprietarilor și beneficiarilor care stau în spatele instituției, inclusiv să declare cota de participare la capitalul social. Totodată, decizia CCA de a oferi unui deputat socialist dreptul de a retransmite postul de televiziune rusesc НTВ, sub denumirea NTV Moldova, pune la îndoială eforturile autorităților competente dedicate diminuării propagandei și manipulării informaționale rusești în Republica Moldova.
Concluzie: Certitudinea că previziunile cercetătorilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-au adeverit în cea mai mare parte constituie o oportunitate pentru clasa politică din Republica Moldova să conştientizeze faptul că opiniile oamenilor de ştiinţă nu pot fi ignorate, dimpotrivă, acestea ar trebui să fie puse la baza unor decizii adoptate de autorităţile publice din ţară.
Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
|
