La Chişinău s-a desfăşurat cea de-a III-a ediţie a evenimentului Science SLAM Moldova. Pe ringul ingenioşilor au intrat patru tineri cercetători care „s-au bătut” într-o competiţie impresionantă a creativităţii, în dorinţa de a demonstra publicului, într-o manieră degajată şi originală, că cercetarea e fascinantă, că merită pe deplin să te dedici unei cariere ştiinţifice şi că ştiinţa poate fi şi distractivă, în acelaşi timp.

 

Participanţii la competiţie, dar şi publicul care a venit să-şi încurajeze şi să-şi susţină favoriţii au fost salutaţi de preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca şi dr. Lidia Romanciuc, director Centrul Proiecte Internaţionale al AŞM. Concurenţilor le-au dorit succes, iar publicului le-au mulţumit pentru că au ales să fie acolo şi i-au îndemnat să se lase atraşi de cercetare şi să descopere împreună misterul ştiinţei.

 

Aşadar, bătălia creativităţii la unison cu ştiinţa s-a dat între Rihard Calus, cercetător, Institutul Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţu”; Alexandru Gheţan, masterand,  Facultatea de istorie şi filosofie, USM; Corina Gribincea, doctorand, Institutul Naţional de Cercetări Economice; Alexandru Iscenco, scriitor, cercetător şi antreprenor social, Organizaţia Academiei de Guvernare a Mediului din Moldova (MEGA), masterand în economia protecţiei mediului şi resurselor naturale la Universitatea din Copenhaga.

 

Rihard Calus a dezvăluit membrilor comunităţii de cercetare cum funcţionează un dispozitiv pentru terapia cu temperaturi reci pentru a scădea mortalitatea în cazul traumelor cerebrale. Tânărul a demonstrat că aplicarea acestui dispozitiv, ar reduce mortalitatea de la 50% la 20%.

 

Şi dacă toţi aveau până acum certitudinea că la început a fost Cuvântul, Alexandru Gheţan a încercat să ne convingă, că, de fapt, la început a fost corupţia. În prezentare s-a axat pe elementele istorice, pentru a alunga mitul că „practicile corupţionale” despre care tot vorbim pe unde apucăm, ar fi o invenţie actuală. Nu, acestea sunt nişte rămăşiţe vechi, implantate încă de pe timpuri în mentalitatea oamenilor de la noi, adică, a moldovenilor, consideră cercetătorul, demonstrând într-o manieră destul de ingenioasă această nedumerire. Şi nu doar a demonstrat, dar a prezentat şi nişte soluţii care au fost folosite în decursul istoriei, încrezut fiind că acestea trebuie să fie aplicate astăzi şi la noi.

 

Cercetarea Corinei Gribincea a fost axată mai mult pe soluţii manageriale care ar putea optimiza reducerea consumului de energie, adică a încercat să identifice şi să monitorizeze consumul de energie în cadrul diferitor procese tehnologice.

 

Alexandru Iscenco a incitat publicul cu cercetarea sa făcută în Berlin, Germania,  despre potenţialul tehnologiei 3D Printing şi cum aceasta poate contribui la dezvoltarea sustenabilă a unui oraş. Investigaţia a fost făcută pe exemplul oraşului Berlin, dar susţine că este aplicabil şi pentru orice alt oraş. Tânărul spune că i-a fost interesant să facă o prezentare ştiinţifică într-un mediu neformal, dar şi să cunoască metodele de prezentare interactivă şi amuzantă, nu în ultimul rând, de la alţi slammeri.  

 

Şi după cum ediţia curentă şi slammerii au fost neobişnuiţi, neobişnuit a fost şi finalul concursului. Publicul a fost în impas de a-l alege pe cel mai bun concurent. Astfel, cele mai îndelungi şi zgomotoase aplauze au fost date pentru două idei originale şi pentru doi slammeri, care au şi devenit finaliştii ediţiei a III-a Science SLAM Moldova. Aceştia s-au dovedit a fi Alexandru Gheţan şi Alexandru Iscenco.

 

Amintim că învingătorul ediţiei I-a a fost Iulia Iaţco, celei de-a II-a - etologul Dorian Furtună.

Science SLAM este organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei în parteneriat cu Centrul Proiecte Internaţionale, Reţeaua Punctelor Naţionale de Contact, pentru proiectul Horizont 2020 şi DAS Solutions.

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AŞM