La 22 mai curent, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi a găzduit Conferinţa ştiinţifică dedicată Anului Internaţional al Luminii 2015 şi tehnologiilor bazate pe lumină cu participarea cercetătorilor din Republica Moldova şi România.

Conferinţa a fost organizată de Facultatea Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, Societatea Fizicienilor din Moldova, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chişinău) şi Asociaţia Profesională în Tehnologii Moderne de Fabricaţie ModTech, Iaşi.

În cuvântul său de deschidere, rectorul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, prof. univ., dr. hab. Gheorghe Popa, a menţionat importanţa evenimentului pentru promovarea cunoaşterii în domeniul ştiinţelor fizice şi inginereşti, dar şi în alte domenii de cercetare, ţinând cont de caracterul universal al luminii şi al tehnologiilor bazate pe lumină. Rectorul a exprimat onoarea pentru faptul că universitatea bălţeană găzduieşte acest important eveniment şi a dorit succes participanţilor conferinţei.

La rândul său, preşedintele Comitetului organizatoric, prof. univ., dr. hab. Pavel Topală a remarcat participarea amplă a cercetătorilor din diferite organizaţii de cercetare şi universităţi din Republica Moldova şi România, exprimând convingerea că rezultatele conferinţei vor fi de rezonanţă şi vor avea impactul scontat.

La lucrările conferinţei au participat cercetători din 16 institute de cercetare şi universităţi din Republica Moldova şi România, care au prezentat trei rapoarte în plen şi peste 40 de referate orale în cele trei secţii ale conferinţei, dedicate aspectelor ştiinţifice, tehnologice şi educaţionale ale luminii şi tehnologiilor bazate pe lumină.

În raportul în plen, prezentat de către prim-vicepreşedintele AŞM, academicianul Ion Tighineanu, a fost evidenţiată convergenţa dintre tehnologiile electronice şi cele bazate pe lumină, adică dintre electronică şi fotonică şi s-a menţionat că ambele contribuie într-o măsură decisivă la progresul tehnico-ştiinţific, la progresul social şi la îmbunătăţirea vieţii. Accentuând importanţa miniaturizării pentru ambele componente, academicianul a scos în evidenţă contribuţia cercetătorilor din Moldova în acest domeniu.

Rapoarte în plen au fost prezentate şi de către prof. univ. dr. ing. Corneliu Munteanu de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi şi dr. hab. Igor Evtodiev de la Universitatea de Stat din Moldova.

În cadrul secţiei „Lumina şi Fotonica: Ştiinţă” au fost prezentate o serie de rapoarte dedicate studiului proprietăţilor optice ale diferitor materiale, legăturii dintre proprietăţile optice şi alte proprietăţi fizice, implicarea luminii în studiul materialelor, impactul lumii solare asupra ionosferei şi a proceselor din ionosferă, precum şi consolidarea bazei ştiinţifice pentru aplicarea luminii şi tehnologiilor bazate pe lumină în diferite domenii.

Referatele prezentate la secţia tehnologică au fost axate pe implicarea luminii în tehnologiile de prelucrare a materialelor, elaborarea structurilor şi dispozitivelor, dar şi efectul invers al acestor elaborări tehnologice asupra dezvoltării dispozitivelor, care generează lumină şi conduc la o convergentă a diferitor domenii cum ar fi electronica, optoelectronica, fotonica, plasmonica, spintronica etc. În context, dr. Florin Negoiţă de la Platforma Bucureşti-Măgurele a familiarizat publicul cu Infrastructura Europeană a Luminii Extreme ELI-NP, unică pe plan mondial, cu posibilităţile acestei infrastructuri, proiectele şi programele de cercetare de perspectivă.

Într-o serie de rapoarte au fost scoase în evidenţă efectele benefice ale luminii asupra organismului uman şi aplicarea luminii în procedee terapeutice.

Organizatorii evenimentului au apreciat participarea masivă a tinerilor cercetători la lucrările conferinţei, specificând că peste 70% de rapoarte la conferinţă au fost prezentate de către tineri cu vârsta de până la 30 de ani, fapt ce demonstrează continuitate în procesul de cercetare. Totodată, cercetătorii cu experienţă au avut ocazia să-şi împărtăşească cunoştinţele tinerilor, iar aceştia, la rândul lor, au demonstrat capacitatea de a le asimila şi a contribui la generarea de noi cunoştinţe, consolidând încrederea că tinerii de astăzi au capacitatea de a prelua în perspectivă responsabilitatea pentru dezvoltarea ştiinţei.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM