Conferința științifică dedicată aniversării a 110 ani de la nașterea geologului basarabean I.M. Suhov

2015-05-21
 

 

În perioada 14-15 mai, a anului curent, în incinta Institutului de Geologie și Seismologie al AȘM s-au desfășurat lucrările conferinței geologice cu participare internațională consacrate aniversării de 110 ani de la nașterea geologului basarabean Ivan M. SUHOV.
Acest for științific a strâns reprezentanții IGS, IZ, IEG, ICh, UST, USM, UTM, MNEIN, Mișcarea Ecologică, Î.S. „EHGeoM”, Universității din Transnistria și a unor alți specialiști din țară. La fel forul a trezit un interes și din partea participanților de peste hotare, cum ar fi Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, „UAIC” din Iași, Universitatea din București, Institutul Geologic Român, Institutul de Speologie, Societatea Speologică Română, de remarcat și participarea reprezentantului „Agenției Spațiale din Federația Rusă” (Российские Космические Системы), cu un raport provocator privind posibilitatea prezicerii cutremurelor de pământ, prezentat de către dl Ev. I. Tsadikovskii.
Totalmente conferința a întrunit 73 de participanți cu rapoarte tematice și prezentări de tip poster, care au fost axate atât pe aspecte biografice și aprecierea impactului științific a activității geologului basarabean Ivan M. Suhov, cât și rapoarte științifice specializate. Cum interesele științifice ale domnului I.M. Suhov au fost foarte diferite, așa și rapoartele prezentate la conferință au dezvăluit problemele ce țin de seismologie, geologie structurală, minerit, paleontologie, stratigrafie, hidrogeologie, geologie inginerească, geoecologie, geoconservare, hidrologie.
Președintele AȘM, academicianul Gheorghe DUCA a deschis oficial lucrările conferinței cu un cuvânt de salut, totodată remarcând unele aspecte din biografia foarte interesantă a dlui I.M. Suhov, în concluzie dl președinte a propus să fie o inițiativă comună din partea Academiilor Române și a Moldovei pentru editarea unei ediții speciale destinate dlui I.M. Suhov.
Ivan M. Suhov este originar din oraşul Izmail (născut la 4 februarie 1905). Din 1917 se stabilește cu traiul în orăşelul Comrat, unde Ivan Suhov iși face studiile la Şcoala Reală, pe care o absolveşte în 1923.
Obţinând o bursă de studii din partea guvernului Român, Ivan Suhov în 1925 a fost înscris la Facultatea de Minerit a Şcolii Politehnice din Timişoara, actuala Universitatea Politehnică din Timişoara.
După absolvirea facultăţii (anul 1930), tânărul specialist doi ani lucrează în Cimişlia în calitate de funcţionar public.
În această perioadă I.M. Suhov a descoperit renumitul Cuib (sit) fosilifer din Cimişlia. Acest eveniment a jucat un rol important în viaţa viitorului savant. La congresul tradiţional al inginerilor-absolvenţi ai Politehnicii din Timişoara, care se întrunea în fiecare an, I.M. Suhov în 1933 a făcut o prezentare excelentă despre cercetările sale paleontologice din Cimişlia, după care a fost invitat să-şi aprofundeze cunoştinţele geologice în calitate de asistent al instituţiei respective.
(Cuib fosilifer, colecția MNEIN)
Până în anul 1938 I.M. Suhov a activat la Şcoala Politehnică din Timişoara, după care a fost angajat în calitate de geolog la una din întreprinderile de exploatare a zăcămintelor aurifere din Baia-Mare.
În iunie 1940 a decis să rămână în noua patrie – Republica Sovietică Socialistă Moldova, unde este angajat în calitate de geolog-consultant al Departamentului de Planificare din RSSM.
În timpul Războiului II Mondial a fost  iginer-şef al întreprinderilor miniere de exploatare a zăcămintelor de nichel din Uralul Central.
În anul 1944 a fost chemat la Moscova unde se forma viitorul guvern al RSSM, fiind numit şef-adjunct al Departamentului Republican de Planificare.
În 1946 este numit decan al Facultăţii de Geologie din cadrul Universităţii de Stat din Chişinău, fondată în același an (actuala Universitate de Stat din Moldova).
Este un membru activ al diferitor instituţii geologice din republică (Secţia Geologică a Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe din URSS, Secţia geologică a Institutul de Geografie al Academiei de ştiinţe din RSSM – în prezent, Institutul de Geologie şi Seismologie al AŞM) şi fără a diminua aportul altor colegi de breaslă, Ivan M. Suhov poate fi pus în fruntea fondatorilor geologiei din Moldova pe cât la nivel didactic, pe atât și la nivel de cercetare.
Domeniile de activitate științifică şi aplicativă a lui Ivan M. Suhov sunt destul de variate: problemele tectonice şi cutremurele de pământ, paleontologie, stratigrafie etc. elaborează un concept simplu şi real al utilizării resurselor subsolului, este un înverşunat adept al conservării şi păstrării patrimoniului natural, punând în evidenţă numeroase monumente geologice din Basarabia; dumnealui pune baza mişcării ecologiste în republică.
În 1976, după ce s-a pensionat şi a plecat din Basarabia, Ivan Mihailovici Suhov s-a stabilit cu traiul în or. Voronej, unde la 21 decembrie 1978 a decedat.
Teza de doctor (candidat în ştiinţe) Ivan Mihailovici Suhov a susţinut-o la o vârstă destul de înaintată abia în 1969!, cu toate că mulți din elevii dlui deja erau cu titluri științifice.
În 1948 Ivan M. Suhov a prezentat la Şedinţa Consiliului Universităţii de Stat din Chişinău un raport privind influența forţelor de gravitaţie şi fenomenelor cosmice asupra proceselor geologice. Această prezentare aduce grave consecinţe în cariera şi realizarea geologului Ivan Suhov ca om de ştiinţă. Învinuit de cosmopolitism şi ignorarea filosofiei marxist-leniniste, Ivan Suhov a fost concediat din toate funcţiile-cheie pe care le ocupa în instituţiile nominalizate mai sus, fiind rămas la universitate în funcţie de lector. În general, nu este greu de imaginat ce s-ar fi putut întâmpla cu dumnealui pe fundalul a două evenimente tragice, care au avut loc un an mai târziu, în 1949 în Moldova Sovetică.
În această perioadă grea lucrează intens asupra monografiei sale ştiinţifice „Specificul gravitaţiei şi importanţa ei pentru cosmogonie, geologie şi paleontologie”, care a fost încheiată şi propusă pentru dezbateri publice în 1972, când emoţiile din ţara sovietică sau mai potolit.
Sugestiile şi ipotezele geologice ale lui Ivan M. Suhov încep a fi analizate şi discutate în mai multe instituţii geologice cu renume din  fosta URSS: Institutul de Geofizică şi Institutul de Geologie al Academiei de Ştiinţe din Ucraina (1973); Institutul Geologic al Rusiei (VSEGEI), Institutul de Cercetări geologice a Petrolului (NIIGA), Expediţia Tematică şi Copmplexă a Departamentului Geologic Teritorial din Nord-Vestul Rusiei (SZGTU), Societatea Geografică (LOGO) – toate din Sankt Petersburg; Institutul Morfologiei şi Ecologiei Faunei Pământului al AŞ URSS, Observatorul Astronomic al Universităţii de Stat din Moscova (1974) şi altele. În această listă nu apare nici o instituţie geologică din fosta RSS Moldovenească.
Monografia citată mai sus sub altă denumire „Gravitaţia şi procesele geologice” a ieşit de sub tipar abia în 1994, după ce s-au scurs mulţi ani după ce Ivan Mihailovici s-a stins din viaţă.
Contribuţia lui Ivan M. Suhov la dezvoltarea ştiinţei şi practicii geologice este incontestabilă şi poate fi apreciată numai la gradul superlativ, iar o bună parte din discipolii săi au lucrat cu succes în diferite regiuni ale Globului.
 
dr. Igor NICOARA, dr. Valerian CIOBOTARU, Cristina MOGORICI