Academia de Ştiinţe a Moldovei a găzduit, la 14 mai 2015, Colocviul cu participare internaţională Filologia Modernă: realizări şi perspective în context european. Aflat la cea de-a IX-a ediţie, colocviul a avut drept generic In memoriam acad. Nicolae Corlăteanu(100 de ani de la naştere). Evenimentul a fost organizat de Institutul de Filologie al AŞM. 

 

Manifestarea a reunit cercetători filologi din mediul academic şi universitar din Republica Moldova şi România, oameni de cultură, doctoranzi, studenţi de la instituţiile de profil.

 

„Este un gest de mulţumire adus celui care a fost Nicolae Corlăteanu, care, chiar astăzi ar fi împlinit 100 de ani de la naştere”, a menţionat în deschiderea evenimentului directorul Institutului de Filologie, dr.hab. Vasile Bahnaru, care a fost şi moderatorul şedinţei în plen.  Directorul a subliniat şi faptul că astăzi nu este nici un filolog din spaţiu Nistru-Prut care, direct sau indirect, să nu fie discipol al distinsului savant.

 

Un mesaj de salut participanţilor la întrunirea care consemnează un centenar de la naşterea academicianului Nicolae Corlăteanu a transmis, din partea conducerii Academiei de Ştiinţe Moldovei, dr.hab. Aurelia Hanganu, secretar ştiinţific general. „Nicolae Corlăteanu, personalitate a zilei, personalitate a lingvisticii româneşti, lingvistul şi profesorul numărul unu, aşa l-au etichetat discipolii, colegii si posterioritatea”, a menţionat filologul Aurelia Hanganu. Academicianul Corlăteanu, a subliniat lingvistul, a îndrăznit să caute şi să declare adevărul ştiinţific şi istoric despre limba română, despre neamul nostru şi dacă le-a găsit, le-a împărtăşit semenilor săi, le-a dăruit generaţiilor de filologi prin lumina cărţii. 

 

Prezent la manifestarea consacrată centenarului marelui Corlăteanu, acad. Haralambie Corbu s-a arătat mult îndatorat acestei personalităţii. Despre mentorul său, pe care l-a cunoscut fiind încă în anul întâi la Facultatea de filologie, a spus că acad. Nicolae Corlăteanu a fost nu numai un lingvist de mare valoare, de talie europeană, dar a şi un om de înaltă cultură, un mare intelectual, un om cu o pregătire ştiinţifică universală.

 

În cadrul comunicărilor în plen au conferenţiat mai mulţi cercetători din cadrul Institutului de Filologie, inclusiv: dr. hab. Anatol  Eremia, care a prezentat comunicarea ştiinţifică „Acad. Nicolae Corlăteanu, ctitor al filologiei româneşti”; dr. Maria Cosniceanu – „Încadrarea lingvistică în realităţile europene în viziunea acad. N. Corlăteanu”; dr. Eugenia Mincu – „Fenomenul universaliilor lingvistice în formarea terminologiei medicale”; dr. Nina  Corcinschi – „Homo eroticus al postmodernităţii. Omnipotentul sau/şi îndrăgostitul”; dr. Iulian Filip– „Ispit(ire)a măştii celuilalt”.

 

A doua jumătatea a zilei, activitatea participanţilor a fost structurată în cadrul a şapte ateliere:  „Acad. Nicolae Corlăteanu – 100 de ani de la naştere”, moderator, dr. Ana Vulpe; „Perspectivele moderne în studiul istoriei limbii, dialectologiei, onomasticii, terminologiei şi sociolingvisticii”, moderator, dr.hab. Inga Druţă şi dr. Iulia Mărgărit, România; „Lexicologie, lexicografie şi semantică”, moderator, dr. Veronica Păcuraru şi dr. silvia Pitiriciu; „Lingvistică pragmatică”, moderatori – dr.hab. Elena Constantinovici şi dr. Andrea Peterlicean; „Teorii contemporane în ştiinţa textului”, moderatori – dr.hab. Ion Plămădeală şi Andreea Mironescu”; „literatura rămână în dialog europea şi universal prin valori. Personalităţi interrelaţii”, moderatori – dr.hab. Andrei Ţurcanu şi Lucia Ţurcanu; „patrimoniul cultural imaterial al Arhivelor de Folclor”, moderatori – dr. Tudor Colac şi Mariana Cocieru.

 

Vorbitorii care l-au cunoscut şi care au supus cercetării diversa activitate a distinsului savant au remarcat faptul că, practic, nu e domeniu sau direcţie de cercetare în lingvistică, care să fi rămas în afara preocupărilor academicianului Nicolae Corlăteanu: istoria limbii şi gramatica istorică, lexicologia şi lexicografia, fonetica şi fonologia, morfologia şi sintaxa, romanistica şi limbile neoromanice, derivatologia, sociolingvistica, cultivarea limbii, istoria filologiei etc.

 

Din testamentul său „Cred în izbânda limbii române” vom reţine că lingvistul Nicolae Corlăteanu recunoştea:

M-am străduit ca ideea unităţii lingvistice moldo-române să fie mereu prezentă, în forme, bineînţeles, acceptabile în vremurile de grea cumpănă.

Atribuirea denumirii de limba română pentru noţiunea de limbă literară în Republica Moldova nu ştirbeşte nici autoritatea şi nici demnitatea nimănui.

 

Circa 5 mii de specialişti au trecut prin şcoala universitară a acad. Nicolae Corlăteanu. A cunoscut bucuria împlinirilor, recunoştinţa discipolilor şi a comunităţii academic.

 

Cu prilejul centenarului, colaboratorii Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „A. Lupan” a AŞM au vernisat Expoziţia de carte „Academicianul Nicolae Corlăteanu – organizator al ştiinţei academice”

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AŞM