Cu prilejul celor 25 de ani de la desemnarea oficială a Drapelului de Stat – stindard al demnităţii naţionale, la 27 aprilie 2015, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, a avut loc Masa rotundă cu genericul „Simbolurile naționale ale Republicii Moldova. 27 aprilie – Ziua Drapelului de Stat”.

 

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) al AŞM şi Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM şi se înscrie în Planul de acţiuni, consacrat sărbătorii naţionale consacrate Zilei Drapelului, aprobat de Guvern.

 

În cuvântul său inaugural, vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM, dr.hab. în ştiinţe politice Victor Juc, aflat şi pe post de moderator al evenimentului, a subliniat încărcătura deosebită a evenimentului ştiinţific consacrat simbolurilor naţionale, făcând o radiografie a acţiunilor de caracter politico-juridic ce vizează simbolurile naţionale la compartimentul Drapelul de Stat. „Este foarte important ca simbolurile naţionale să fie cunoscute în plenitudinea lor şi respectate”, a relevat politologul.

 

La eveniment a participat vicepreşedintele AŞM, m.c. Ion Guceac care a transmis un mesaj de salut din partea conducerii AŞM. În luarea sa de cuvânt, vicepreşedintele Guceac a supus analizei baza normativ-juridică a simbolurilor naţionale, insistând asupra dispunerii corecte a drapelului de stat în diferite împrejurări. În acest context, Domnia Sa a specificat că legislaţia privind simbolurile naţionale a suferit mai multe modificări, operate în scopul îmbunătăţirii acestora. Bucură faptul că printre autorităţile şi instituţiile care sunt în drept să arboreze permanent drapelul de stat se numără şi instituţiile ştiinţifice. Arborarea corectă a acestora reprezintă un simbol al maturităţii statului şi poporului, indispensabil fiind, în acelaşi timp, ca drapelul de stat, stema de stat şi imnul să contribuie la educaţia patriotică şi civică, mai ales a tineretului.

 

În cadrul evenimentului au luat cuvântul mai mulţi oameni de ştiinţă, istorici, cercetători, care au reliefat importanţa Tricolorului ca simbol ce ne defineşte şi ne menţine ca naţiune, despre culorile lui care de-a lungul istoriei ne-au inspirat curaj şi devotament. Astfel, în intervenţia sa, cercetătorul ştiinţific Mihai Adauge a evocat lupta pentru Tricolor în anii 1989-1990, subliniind faptul că fost o mişcare de jos, de emancipare naţională ş revenire la autentic, la valorile neamului. Dr. Silviu Andrieş-Tabac a trecut în revistă baza normativ-juridică privind stema de stat, dar s-a referit şi la alte simboluri naţionale, precizând, în context, că au fost tentative de a înlocui Tricolorul cu alte configuraţii cromatice. În luarea sa de cuvânt,  membru corespondent Demis Dragnev a reliefat activitatea a trei comisii special create, care, în 1990 au prezentat rapoarte privind oportunitatea adaptării tricolorului, subliniind că rezistenţa a fost mare, însă oamenii de ştiinţă au reuşit să demonstreze adevărul. La rândul său,  dr. Dumitru Grama a făcut un parcurs istoric al Tricolorului, iar doctorul Mihai Taşcă a vorbit despre „Drapelul lui Gheorghe Muruziuc”. Acesta a arborat în 1966 un tricolor pe care l-a confecţionat singur.

 

În dezbateri au mai luat cuvântul dr. Vlad Mischevca, m.c. Mariana Şlapac, vorbitorii pronunţându-se pe marginea activităţii Comisiei Naţionale de Heraldică.

 

Îndemnul tuturor vorbitorilor a fost de a promova respectul faţă de acest simbol al suveranităţii în rândul societăţii.  

Eugenia Tofan

Centrul Media al AȘM