Subliniind importanţa evenimentului şi apariţiei editoriale de excepţie, cum aveau s-ă spună cei care au luat cuvântul pe parcurs, dr.hab. Victor Ghilaş, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM a menţionat că această lucrare prezintă istoria cinematografiei moldoveneşti pe parcursul unei jumătăţi de secol, în trei ipostaze şi anume: filmul de ficţiune, nonficţiune şi cel de animaţie. Domnia Sa a specificat că aceasta este prima carte de o atare anvergură despre perioada de înflorire a cinematografiei moldoveneşti, pe care ea a cunoscut-o mai ales în anii ’60-70 ai secolului trecut. „Nu în zadar autorii volumului au fost distinşi recent cu premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru punerea în valoare a artei cinematografice din Moldova”, a argumentat directorul Ghilaş.

La rândul său, viceministrul Culturii, dr. Igor Şarov a felicitat autorii cu ocazia acestei frumoase realizări, afirmând că lucrarea este una deosebită şi va servi drept obiect de cercetare atât pentru profesori şi studenţi, cât şi pentru regizori, scenarişti şi operatori, dar şi pentru toţi cei interesaţi de domeniul cinematografiei. Mai mult, demnitarul a specificat că acest volum, cu siguranţă va constitui evenimentul anului în domeniul editării de carte.
.
Aprecierile antevorbitorilor au fost reiterate de către preşedintele Uniunii Cineaştilor din Moldova, Sergiu Prodan, care a remarcat că volumul lansat trebuie să fie un punct de pornire pentru relansarea cinematografiei autohtone. „Este o carte foarte importantă, ea încheie ciclul cinematografiei sovietice moldoveneşti”, a opinat Domnia sa, exprimând, totodată, regretul că la noi încă nu s-a reuşit a crea o cinematografie moldovenească în anii care s-au scurs de la proclamarea independenţei. Totuşi, regizorul s-a arătat optimist, exprimând speranţa că după ce a fost adoptată Legea Cinematografiei, statul va aloca mijloace financiare şi pentru producţia de filme.

„Chiar dacă cinematografia noastră a fost extrem de ideologizată în perioada sovietică, totuşi, au rămas filme de calitate, care pot fi vizionate oricând, în primul rând, filmele lui Emil Loteanu, Gheorghe Vodă, Vlad Ioviţă, dar şi ale altor regizori”, a remarcat maestrul Eugen Doga. Compozitorul-academician a mărturisit că în mulţi dintre regizori, compozitori „zace dorul de a crea”, drept pentru care consideră că, dacă se va mai păstra această dorinţă şi se vor găsi şi bani, cu siguranţă va fi relansată şi cinematografia Republicii Moldova.

Dr. hab. Tudor Stăvilă, directorul Centrului studiul artelor, din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, unul din iniţiatorii de frunte care a propus proiectul, în baza căruia a fost elaborat volumul a spus că aceasta este una din cele mai frumoase cărţi despre filmul nostru. Dr. hab. Ana-Maria Plămădeală, unul din coautorii lucrării a mărturisit că „istoria acestei cărţi este istoria vieţii noastre”, lucrarea mai fiind apreciată ca o „minune”, „oglinda artei cinematografice din Moldova”, „o enciclopedie a cinematografiei româneşti din Basarabia”, etc.

Despre valoarea şi conţinutul lucrării au vorbit actorul, regizorul, Ion Ungureanu, ex-ministru al Culturii, Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, personalitate care a lăsat urme adânci în cultura naţională, inclusiv, în arta cinematografică; dr.hab. Aurelian Dănilă, academician-coordonator al Secţiei ştiinţe umanistice şi arte, dr. Ana Ghilaş, dr.hab. Ion Ciocanu, Boris Movilă etc.

Potrivit autorilor, volumul scoate în evidenţă trei ipostaze ale filmului din ţara noastră şi cuprinde puţin peste 600 de pagini. Prima parte, scrisă de dr.hab. Ana-Maria Plămădeală, relatează despre filmul de ficţiune (1957-2001). Partea a doua este alcătuită de Dumitru Olărescu şi reflectă filmul de nonficţiune (1928-2011). Partea a treia este dedicată fenomenului filmului de animaţie moldovenesc (1968-2001) şi este semnată de dr.Violeta Tipa.

Volumul „Arta cinematografică din Moldova” a apărut la Editura „Grafema Libris” cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii într-un tiraj de 500 de exemplare, o parte din cărţi fiind distribuite bibliotecilor publice din ţară.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM