La 18 martie 2015, Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a găzduit o Masă rotundă privind dezvoltarea Proiectului, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013. Proiectul este realizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în parteneriat cu Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Masa rotundă a reunit partenerii din România şi Republica Moldova, adică, factorii implicaţi în monitorizarea, gestiunea şi utilizarea resurselor acvatice a râului Prut şi lacului de acumulare Stânca-Costeşti, dar şi reprezentanţi ai Ministerului Mediului, cercetători. Potrivit partenerilor, evenimentul constituie, de fapt, un jalon final al proiectului, în cadrul căruia au fost finalizate studii complexe ale râului Prut, fiind creionat un raport de evaluare a riscurilor care ameninţă biodiversitatea râului Prut. Totodată, a fost stabilit, în linii mari, un plan de acţiuni pentru situaţii de urgenţă, adică, cine şi cum acţionează, cu ce specii acţionează în situaţii concrete şi asta pentru că, în cadrul proiectului a fost stabilită şi lista speciilor protejate, listă roşie de specii de peşte, care, potrivit Directivei Europene, sunt protejate şi care sunt native râului Prut.

Directorul Institutului de Zoologie, acad. Ion Toderaş a mulţumit partenerilor de la Universitatea „A.I.Cuza” din Iaşi pentru faptul că graţie acestui parteneriat, acestui Proiect-pilot, Institutul a obţinut posibilitatea de a complementa baza tehnico-materială, dar mai mult ca atât, a fost revizuită metodologia de cercetare. Actualmente, pe lângă metodele clasice aplicate în cercetare, sunt utilizate pe larg şi metode performante, de ultimă oră, cum ar fi metodele de analiză moleculară, ca metode cu o capacitate mare de rezoluţie pentru a soluţiona mai multe probleme. Astfel, ceea ce cu vreo 5-6 ani în urmă, părea ceva din zona fantasticului şi de nerealizat în acest domeniu, astăzi, datorită suportului UE, această virtualitate s-a transformat şi a devenit o poveste de succes. Directorul a mulţumit, de asemenea, echipei din România pentru acordarea încrederii de a fi parteneri în acest proiect, exprimând recunoştinţa co-echipierilor din Republica Moldova, dar şi speranţa într-o colaborare şi mai frumoasă de viitor. În cadrul evenimentului, academicianul a prezentat rezultatele investigaţiei genetice a speciilor de peşti prelevaţi din acumularea Costeşti-Stânca şi râul Prut Barnişte-Giurgiuleşti prin utilizarea echipamentului şi accesoriilor procurate în cadrul proiectului.

Vorbind despre implementarea proiectului şi rezultate înregistrate la etapa actuală, dr. hab., prof. Elena Zubcov, şef Laborator de hidrobiologie şi ecotoxicologie al Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a subliniat că prezentările expuse de participanţii în proiect în cadrul mesei rotunde sunt rezultatele investigaţiilor efectuate pe parcursul celor 33 de luni din cele 36 ale derulării proiectului şi care vor sta la baza elaborării unui raport amplu de apreciere a stării biodiversităţii acvatice din zona de cercetare, unde vor fi propuse diferite recomandări, elaborări priviind prevenirea dezastrului şi conservarea biodiversităţii prin atragerea organelor de resort din cadrul Ministerului Mediului, Agenţiei „Apele Române”, dar şi cu implicarea organizaţiilor non-guvernamentale din ambele ţări. Totodată, prof. Elena Zubcov a specificat că scopul proiectului include şi alte acţiuni comune, pe primul plan figurând consolidarea logistică şi umană. În context, expertul a menţionat că graţie acestui proiect a fost restabilită staţiunea de reproducere a speciilor de peşti din Romîniea, sunt modernizate şi înzestrate cu echipament sofisticat laboratoarele institutului, astfel încât posibilităţile de a participa în alte proiecte sunt cu mult mai mari. Prezentarea profesorului Elena Zubcov în cadrul mesei rotunde a vizat acumularea metalelor în peşti la diferite etape a ontogenezei şi evaluarea influenţei metalelor atât asupra dezvoltarea peştilor, cât şi asupra stării ecologice a ecosistemelor investigate.

La rândul său, dna Maria Sava, manager de Proiect „Centrul-pilot de conservare a resurselor de biodiversitate ale râului Prut”, a menţionat că acesta are drept scop principal de a inventaria resursele de biodiversitate, în special, a ihtiofaunei râului Prut. Această necesitate, susţine expertul, a pornit de la faptul că în ultimii 30 de ani, din cauza lipsei de fonduri, nu se mai ştia ce s-a întâmplat cu peştii din râul Prut, dacă nu cumva unele specii native au dispărut şi dacă nu au apărut specii invazive şi dacă biodiversitatea este sau nu afectată de poluarea mediului ambiant. „Ne-am propus prin acest proiect, după inventarierea foarte minuţioasă a ceea ce înseamnă biodiversitatea râului Prut, să construim la Iaşi pe amplasamentul unei foste staţiuni de cercetare piscicolă o staţiune de reproducere a puietului de peşte, pentru ca în cazul unor incidente majore antropogene sau naturale să putem acţiona prin repopularea râului Prut şi implicit a celorlalte ape din bazinul hidrografic al râului Prut cu specii specifice zonei”, a precizat managerul de Proiect. Expertul român a punctat şi perspectivele de continuare a colaborării instituţionale şi ştiinţifice prin Programul Comun România-Moldova 2014-2020.

În cadrul mesei rotunde, dr. Gabriel Plăvan (România) a prezentat analiza toxicologică a metalelor grele la 5 specii de peşti din lacul Stânca-Costeşti, iar drd. Ştefan Strungaru (România) a vorbit despre monitorizarea parametrilor fizico-chimici în perioada 2014-2015 în acelaşi lac.

Partenerii proiectului au mărturisit că implicarea în acest proiect a fost o experienţă nouă pentru ambele instituţii, unde au învăţat anumite reguli specifice de implementare a unui proiect, finanţat prin fonduri europene, un limbaj comun şi e păcat să nu folosească această experienţă şi în viitor. Acesta este şi motivul pentru care părţile vor încerca să obţină şi în continuare fonduri în cadrul Programului Operaţional Comun România-Moldova, pentru un program deja bilateral, unde se vor păstra în mare parte principiile de finanţare care au fost active în exerciţiul financiar precedent, dar vor apărea şi aspecte noi.

Proiectul are valoarea de 3.774.000 euro, dintre care aproximativ 600.000 de euro s-au investit în echipament ştiinţific pentru Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Proiectul a demarat în mai 2012 şi finalizează în mai 2015.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM