La Academia de Ştiinţe a Moldovei a avut loc, la 12 martie 2015, o Masa rotundă cu genericul „Perspectivele dezvoltării terminologiei găgăuze: aspectul etnolingvistic”, în cadrul căreia a fost lansat Dicţionarul-îndrumar de termeni lingvistici: găgăuz-rus-român, alcătuit de doctorii în filologie Eudochia Soroceanu şi Tatiana Şarşov.  Evenimentul a fost organizat de Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM.

La manifestare a participat conducerea Academiei de Ştiinţe, Ambasadorul Turciei în Republica Moldova, Mehmet Selim Kartal, dr. Piotr Paşalî, directorul Centrului Ştiinţifico-Tehnologic „M. Marunevici” din Comrat, membru al CSŞDT, cadre didactice de la Universitatea de Stat din Moldova şi Universitatea de Stat din Comrat, cercetători.

Evenimentul a fost moderat de dr. hab. Victor Ghilaş, director al Institutului Patrimoniului Cultural care a salutat participanţii la eveniment, subliniind actualitatea problemelor abordate ce vizează lexicul limbii găgăuze, dar şi importanţa studiilor comparative efectuate care speră să fie cât mai utile pentru cei interesaţi.

În cuvântul său de salut, Ambasadorul Turciei în Republica Moldova Mehmet Selim Kartal a apreciat valoarea, dar şi necesitatea dicţionarului, care va contribui la cunoaşterea mai aprofundată a celor trei limbi - găgăuză, rusă şi română. Excelenţa Sa a exprimat certitudinea că prin intermediul limbilor ne vom apropia unii de alţii mai mult şi ne vom înţelege mult mai bine.

Prezent la evenimentul de lansare, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca a salutat apariţia unui atare dicţionar, menţionând că acesta este una dintre marile realizări ale Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, iar studiind această lucrare, vom reuşi să ne cunoaştem unii pe alţii mai bine şi vom consolida relaţiile de prietenie dintre diferite etnii. Preşedintele Duca a felicitat atât autorii lucrării, cât şi conducerea institutului pentru acest succes, dorindu-le să continue activitatea de cercetare şi să fie utili societăţii.

Dr. hab. Aurelian Dănilă, coordonatorul Secţiei ştiinţe umanistice şi arte a AŞM a menţionat că pentru Secţie, realizarea unei atare lucrări este un lucru benefic, mai ales când este vorba despre unele împliniri din anumite regiuni ale ţării noastre, de care se ocupă sectoare speciale de cercetare ale Institutului Patrimoniului Cultural, dar şi mai important este faptul când e prezent rezultatul unei cercetări, lucru demonstrat în prezenta lucrare.

La rândul său directorul Centrului Ştiinţifico-Tehnologic „M. Marunevici” din Comrat, dr. Piotr Paşalî este convins că dicţionarul va fi un instrument util pentru moldoveni, găgăuzi şi ruşi, cu ajutorul căruia găgăuzii vor cunoaşte mai bine limba română, iar moldovenii - limba găgăuză.

Lucrarea a fost prezentată de dr. Nicoglo Diana, care a menţionat că dicţionarul este alcătuit din trei părţi, fiecare dintre ele fiind, de fapt, un dicţionar separat cu propria limbă-sursă, pentru termenii căreia este propusă traducerea. Domnia Sa a subliniat faptul că deşi terminologia lexicală de bază are paralele în toate cele trei limbi, fiecare dintre ele dispune de propriul fond terminologic, reflectând particularităţile sistemului limbii.

Lucrarea este editată în 10 000 de exemplare şi este destinată profesorilor, elevilor şi studenţilor de la facultăţile de filologie. De asemenea, ea va fi de un real folos pentru filologii preocupaţi de lingvistica comparată.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM