Secţia Ştiinţe Agricole s-au întrunit, la 16 ianuarie curent, în cadrul Adunării Generale, pentru a face totalurile anului ştiinţific 2014, dar şi să prezinte cele mai elocvente rezultate ale activităţii ştiinţifice, inovaţionale şi manageriale pentru perioada 2011-2014.

La şedinţă a fost prezentă conducerea AŞM, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare fiind reprezentat de viceministrul, dr. Gheorghe Gaberi, dar şi şefii de direcţii din cadrul ministerului. Întrunirea anuală a fost prezidată de acad. Boris Gaina, academician-coordonator al Secţiei Ştiinţe Agricole.

Ora de totalizare a fost destinată audierii rapoartele celor 8 membri de profil din cadrul Secţiei: şi anume: Universitatea Agrară de Stat din Molova, rector, acad. Gheorghe Cimpoieş; Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, vicedirector, dr. Vasile Maticiuc; Institutul de Cercetări petru Culturile de Câmp „Selecţia”, director, dr. Valeriu Vozian; Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”, director, dr. Iurie Moşoi; Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Vetreinară, director, dr.hab. Valentin Focşa; Filiala din Chişinău a Întreprinderii de Stat pentru Cercetare şi Producere a Resurselor Biologice Acvatice „Acvacultura-Moldova”, director, dr. Galina Curcubet; Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, director Constantin dadu; Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro”, director, dr. Valerian Cerempei.

Conducătorii instituţiilor de cercetare au raportat cele mai importante şi valoroase rezultate sub aspect aplicativ, au evidenţiat şi formulat problemele actuale cu care se confruntă instituţiile din cadrul Secţiei, au propus măsuri de soluţionare a acestora, dar au trasat şi priorităţile pentru anul în curs şi pentru următorii patru ani de realizare a noilor proiecte.

Printre problemele majore care au fost evidenţiate de către raportori a fost menţionată finanţarea insuficientă alocată cercetării, inclusiv pentru procurarea echipamentului ştiinţific, înzestrarea laboratoarelor cu aparataj performant. O problemă nu mai puţin importantă semnalată de vorbitori a vizat antrenarea cadrelor tinere în activitatea de cercetare-inovare, modernizarea procesului de pregătire a cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare, utilizarea mai pe larg a relaţiilor ştiinţifice cu centrele de performanţă de profil de peste hotare.

Rapoartele au fost avizate de comisii specializate de experţi, care au specificat că lucrările de cercetare ştiinţifică şi inovare planificate au fost realizate în termenii şi volumul preconizat. În cadrul Adunării, rapoarte de activitate au prezentat şi membrii titulari şi membrii corespondenţi ai AŞM din cadrul Secţiei.

Exprimându-se pe marginea rapoartelor audiate, viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi, responsabil şi de sectorul de cercetare, prezent la toate şedinţele consiliilor ştiinţifice care au anticipat adunarea anuală, s-a arătat mulţumit de prestaţia cercetătorilor din cadrul celor 8 instituţii de profil care cuprind, practic, toate ramurile complexului agroindustrial. Oficialul s-a arătat interesat de nivelul cercetărilor, în special, de impactul acestora privind necesităţile agriculturii din ţara noastră. În acest sens, viceministrul s-a pronunţat pentru un echilibru viabil între cercetare şi implementare, astfel încât să fie încurajaţi atât cercetătorii cât şi beneficiarii. Or, o idee trebuie neapărat să fie reflectată într-un produs care să ajungă la consumatorul final, la întreprinderile din complexul agroindustrial. În context, demnitarul a formulat şi câteva propuneri, realizarea cărora ar răspunde exigenţelor şi solicitărilor domeniului. Acestea presupun optimizarea sistemului agricol de cercetări şi formelor de finanţare a instituţiilor de cercetare, identificarea priorităţilor pentru unul din cele mai importante domenii ale ţării, exigenţa privind rezultatele de implementare etc. Şi ca o sugestie generală, viceministrul a ţinut să specifice că, întrucât ne găsim la un moment când se lansează cercetările pentru o nouă perioadă de patru ani şi care coincide cu instituirea noii guvernări, ar fi bine ca Academia, de comun cu Guvernul, să găsească căile de reformare a sectorului de cercetare, de optimizare a lui şi de aducere a activităţii acestuia în favoarea economiei ţării.

Raţionamentul că cercetările trebuie efectuate exclusiv pentru necesităţile ţării, contribuţiei acestora la dezvoltarea sectorului real al economiei a fost expus în luarea de cuvânt a preşedintelui AŞM, acad. Gheorghe Duca. Preşedintele a pus accentul pe competitivitate, optând pentru noi abordări în cercetare, îndemnând, totodată, cercetătorii să facă cât mai multe demersuri de participare în proiecte europene. Doar în aşa mod vor putea fi create oportunităţi de obţinere a mijloacelor financiare atât de necesare cercetătorilor, dar şi condiţii demne pentru valorificarea potenţialului ştiinţific autohton. În contextul competitivităţii, academicianul a optat pentru noile forme de activitate, astfel încât fiecare cercetător să beneficieze de ceea ce merită. În acest sens, Domnia Sa mizează foarte mult pe cooperarea cu Ministerul şi asta pentru că ştiinţa este foarte importantă pentru domeniul agriculturii. „Trebuie să utilizăm experienţa celor care au activat o viaţă în domeniu şi cunosc foarte bine problemele, să stimulăm, totodată, entuziasmul tinerilor care vin să dezvolte ideile noastre şi să le îmbunătăţească, dar în acelaşi timp vor să facă ceva mai mult, mai bine, propunând noi idei de dezvoltare”, a subliniat preşedintele AŞM. În context, academicianul Duca a formulat una din sarcinile principale pentru următoarea perioadă - de a atrage, pe toate căile posibile, tinerii în sfera ştiinţei şi inovării. Pentru realizarea acestui deziderat e necesar ca toate institutele de cercetare să fie într-o cooperare strânsă, în primul rând, cu Universitatea Agrară de Stat, dar şi cu celelalte universităţi, la specialităţile respective.

Preşedintele AŞM a mulţumit elitei intelectuale a Secţiei, cercetătorilor pentru rezultatele valoroase obţinute, în speranţa că munca savanţilor din domeniu va fi apreciată just de societate şi guvernare, or, constată preşedintele Duca, prin ştiinţă se obţine bunăstare.

Făcând o totalizare a celor expuse de raportori, acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreşedintele AŞM a menţionat consacrarea şi determinarea de care au dat dovadă cercetătorii ştiinţifici, relevanţa realizărilor structurii academice din domeniul ştiinţelor agrare, în ciuda tuturor dificultăţilor, finanţării limitate cu care s-au confruntat instituţiile de profil. Prim-vicepreşedintele a reiterat necesitatea implementării celor mai valoroase rezultate, mizând pe o conlucrare cât mai eficientă cu ministerul de profil, dar şi cu alte instituţii de stat pentru a accelera soluţionarea mai multor probleme care nu suportă amânare. Totodată, academicianul a exprimat doleanţa consolidării comunităţii din domeniu agriculturii pentru a susţine revista „Agricultura Moldovei”, iar pentru ca aceasta să fie şi mai apreciată, trebuie să includă mai multe publicaţii ştiinţifice.

Academicianul coordonator al Secţiei, acad. Boris Gaina a felicitat membrii Secţiei pentru rezultatele frumoase, cu care au venit la finele anului, mulţumindu-le cercetătorilor pentru munca depusă, aportul la dezvoltarea ştiinţei agrare şi a domeniului în general şi le-a dorit sănătate şi noi realizări.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM