La Academia de Ştiinţe a Moldovei au demarat Adunările anuale ale secţiilor de ştiinţe. Startul adunărilor a fost dat, la 15 ianuarie 2015, de Secţia Ştiinţe Naturale şi Exacte.

La ora de bilanţ a secţiei au participat preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Ion Tighineanu, vicepreşedintele AŞM, m.c. Ion Guceac, viceministrul Mediului, Lazăr Chirică, cercetători din cadrul secţiei.

Adunarea a fost prezidată de acad. Aurelian Gulea, academician coordonator al Secţiei. Înainte de a trece la audierea rapoartelor, academicianul a menţionat acţiunile care au precedat adunarea secţiei, fiind vorba de prezentarea activităţii de cercetare în cadrul consiliilor ştiinţifice ale institutelor şi senatelor universităţilor, la care a participat conducerea Academiei. Domnia Sa a remarcat spiritul organizatoric şi productiv care predomină în institute, rezultatele impresionante obţinute, îmbucurător fiind faptul că unele institute au reuşit să atragă banii extrabugetari. Totodată, academicianul-coordonator a evidenţiat şi o serie de probleme cu care se confruntă institutele şi care vizează în parte finanţarea insuficientă pentru cercetare, problema tineretului, susţinerea unui număr mai mic de teze de doctor şi doctor habilitat etc.

Trecând la realizarea agendei de lucru, au fost audiate 16 rapoarte ale instituţiilor de cercetare din cadrul Secţiei - Institutul de Fiziologie şi Sanocretaologie – acad. Teodor Furdui; Grădina Botanică (Institut) – dr. Alexadru Teleuţă; Institutul de Chimie – m.c. Tudor Lupaşcu; Institutul de Ecologie şi Geografie – dr. hab. Petru Cuza; Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor – dr.hab. Vasile Botnari; Institutul de Fizică Aplicată – acad. Leonid Culiuc; Institutul de Matematică şi Informatică – dr.hab. Svetlana Cojocaru; Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie - acad. Valeriu Rudic; Institutul de Zoologie – acad. Ion Toderaş.

Raportul Universităţii AŞM (Centrul de cercetare ştiinţifică „Biologie Moleculară”) a fost prezentat de dna rector, acad. Maria Duca. Universitatea de Stat din Moldova a raportat activitatea a patru subunităţi ştiinţifice, inclusiv: Centrul de cercetare „Materiale şi dispozitive semiconductoare”, director, dr.hab. Petru Gaşin; Centrul de cercetare „Probleme actuale ale matematicii şi informaticii”, director, dr.hab. A. Perjan; Centrul de cercetare „Ştiinţe ale Vieţii”, director, dr.hab. Aurelia Crivoi; Centrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimia Aplicată şi Ecologică”, director, dr.hab. Viorica Gladchi. Universitatea de Stat din Tiraspol a prezentat Profilul de cercetare „Probleme actuale ale ştiinţelor matematice şi fizico-chimice” şi Profilul „Studii regionale asupra sistemelor geografice şi biologice”, dr. Lora Moşanu, prorector.

Directorii de institute şi centre de cercetare au venit către evenimentul de dare de seamă cu rezultate ştiinţifice pertinente, obţinute în domeniile ştiinţelor biologice, chimice, ecologice, zoologice, exacte, pe parcursul anului 2014, dar şi pe perioada 2011-2014, menţionând cazurile de succes. Raportorii au prezentat spectrul realizărilor înregistrate de cercetători, dar şi impactul cercetărilor fundamentale şi aplicative asupra principalelor ramuri ale economiei naţionale - agricultură, medicină, protecţia mediului ambiant, procesul educaţional. În particular, în rapoartele de bilanţ au fost scoase în evidenţă posibilităţi de soluţionare a problemelor majore din domeniul sănătăţii, agriculturii, biotehnologiei şi protecţiei mediului ambiant. Problemele care au fost invocate de raportori au rămas în principiu cele din anii precedenţi – fluctuaţia cadrelor tinere, deficitul bugetar, lipsa de materiale, utilaj performant etc. Cu toate acestea, conducătorii institutelor au remarcat că deşi a fost un an plin de transformări, provocări, critici pe alocuri, împreună cu echipele de cercetători au făcut faţă situaţiilor dificile, au reuşit să realizeze obiectivele stabilite, să promoveze reforme, să atragă fonduri extrabugetare, demonstrând că pot fi consecvenţi şi că sunt de folos ţării.

Relevanţa rezultatelor ştiinţifice ale instituţiilor academice şi centrelor universitare a fost confirmată prin aprobarea avizelor comisiilor de experţi, care au concluzionat că planurile activităţii ştiinţifice, inovaţionale şi manageriale au fost îndeplinite în volumul preconizat şi termenii stabiliţi. În majoritatea sa, experţii au venit cu anumite sugestii, propuneri şi recomandări, axate pe perfecţionarea cadrului de cercetare, sporirea impactului economic şi ecologic, precum şi creşterea vizibilităţii activităţii de cercetare la scară naţională, dar mai ales internaţională.

Făcând o generalizare a rapoartelor prezentate, prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Ion Tighineanu a mulţumit raportorilor, conducerii şi membrilor Secţiei, tuturor celor care şi-au făcut un destin din cercetare, pentru eforturile depuse zi de zi care s-au soldat cu rezultate atât de impresionante. Domnia Sa a subliniat că, în pofida finanţării destul de modeste a sferei ştiinţei şi inovării, cercetătorii au dat dovadă de înalt profesionalism, determinare, voinţă, înregistrând rezultate de toată onoarea. Prim-vicepreşedintele a evidenţiat necesitatea dezvoltării ştiinţei fundamentale, fără a neglija necesitatea componentei de implementare a rezultatelor ştiinţifice, or, acestea sunt aşteptările guvernării şi societăţii.

Totodată, academicianul şi-a exprimat îngrijorarea pentru faptul că în ultima perioadă a scăzut numărul publicaţiilor ştiinţifice. Analizând însă bazele de date, a constatat că din punct de vedere cantitativ numărul de lucrări publicate a scăzut, dar din punct de vedere calitativ nivelul lor s-a ridicat semnificativ. Mai mult, sunt lucrări publicate în reviste prestigioase la scară internaţională. Este indiscutabil un succes şi el se datorează în totalitate eforturilor depuse de savanţii. În acelaşi context, Domnia Sa a menţionat necesitatea de a avea vizibilitate în lume, fără de care nu se va putea câştiga granturi europene, internaţionale. Acad. Tighineanu şi-a exprimat îngrijorarea şi vizavi de problema tineretului, care este tot mai puţin atras de ştiinţă, dar s-a arătat optimist, menţionând că odată cu internaţionalizarea cercetării, cu apariţia oportunităţilor de a câştiga granturi regionale, europene, li se va crea condiţii de perspectivă acasă, se va reuşi atragerea tinerilor în ştiinţă şi această problemă ar dispărea cu timpul de pe agendă.

Şi pentru că 2015 a fost declarat Anul Internaţional al Luminii, prim-vicepreşedintele a felicitat cercetătorii din cadrul Secţiei, dorindu-le un an cu realizări frumoase, pe măsura aşteptărilor.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM