La iniţiativa Societăţii Internaţionale pentru Optică şi Fotonică şi a mai multor organizaţii ştiinţifice din lume, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a proclamat anul 2015 An Internaţional al Luminii. În acest context, am adresat câteva întrebări dlui academician Ion Tighineanu, prim-vicepreşedinte al AŞM, membru al Societăţii Internaţionale pentru Optică şi Fotonică şi al Societăţii pentru Optică din SUA.

Domnule academician, când şi unde va avea loc inaugurarea oficială a Anului Internaţional al Luminii, ce presupune şi ce evenimente se preconizează pentru marcarea acestui an?

Ceremonia de inaugurare a Anului Internaţional al Luminii va avea loc la 20-21 ianuarie 2015 şi se va desfăşura la Paris, sub auspiciile UNESCO. Totodată, majoritatea ţărilor lumii îşi propun organizarea diverselor evenimente pentru a disemina informaţii de ultima oră referitor la dezvoltarea impresionantă a tehnologiilor optice şi implementarea lor practic în toate sferele de activitate ale omenirii.

Care sunt etapele-cheie de dezvoltare a ştiinţei şi tehnologiilor optice?

Dacă e să ne referim la ultimele două secole, voi menţiona lucrarea fizicianului francez Augustin Fresnel, publicată în 1815, în care este expusă noţiunea luminii ca undă şi se propune o interpretare a fenomenului de difracţie. Este interesant că în acelaş an, Fresnel a prezentat aceste rezultate la Academia de Ştiinţe din Paris, adică, în oraşul selectat pentru inaugurarea Anului Internaţional al luminii. După 50 de ani, în 1865, fizicianul scoţian James Maxwell a publicat teoria electromagnetică, bazându-se pe sistemul său de ecuaţii care reflectă legile câmpului electromagnetic. In 1905, fizicianul german Albert Einstein explică efectul fotoelectric cu ajutorul teoriei cuantelor şi în rezultat este distins, în anul 1921, cu Premiul Nobel pentru fizică. Urmează elaborarea primului laser în 1961, invenţie ce a adus în 1964 savanţilor sovietici Nikolai Basov şi Alexandr Prokhorov, pecum şi profesorului Charles Townes din SUA, Premiul Nobel pentru fizică. De menţionat, că astăzi laserul a devenit un atribut al existenţei noastre, fiind implementat în cele mai variate sfere – de la tehnica audio-video, păstrarea şi transmiterea informaţiei, până la diverse dispozitive utilizate în cercetare, medicină, industrie etc.

Într-un alt interviu al Dumneavoastră spuneaţi că anul trecut un Premiu Nobel a fost decernat pentru realizări în tehnologiile optice. Aţi putea detalia?

Da, într-adevăr. în 2014 Premiul Nobel pentru fizică a fost decernat savanţilor japonezi Shuji Nakamura, Isamu Akasaki şi Hiroshi Amano pentru inventarea, cu peste 20 de ani în urmă, a diodelor cu emisie de lumină albastră, care ulterior au permis elaborarea unor surse puternice şi economice de lumină albă. A fost un salt tehnologic important, care a fost atins numai datorită pasiunii şi însistenţei demonstrate de cercetătorii niponi în ingineria proprietăţilor nitrurii de galiu, compus chimic cu proprietăţi fascinante.

Am putea spera că laserul polaritonic, la care v-aţi referit mai devreme, va aduce un nou Premiu Nobel?

Sursa de lumină, elaborată anul trecut de profesorul Pallab Bhattacharya şi colegii săi de la Universitatea din Michigan, SUA, reprezintă o diodă laser, a cărei funcţionare nu se bazează pe electroni, ci pe polaritoni supuşi condensării Bose-Einstein (polaritonii reprezintă excitaţii proprii ale mediului, numite în literatura de specialitate excitoni, cuplaţi cu fotonii). Printre principalele avantaje ale laserului polaritonic se poate menţiona faptul că densitatea curentului de prag, necesară pentru excitarea diodei, este extrem de mică. În plus, în comparaţie cu laserele obişnuite, emisia laserului polaritonic poate fi modulată la frecvenţe mult mai mari. Pentru noi este important faptul, că teoria fenomenului de condensare Bose-Einstein a excitonilor şi biexcitonilor în corpuri solide a fost în premieră propusă, cu mulţi ani în urmă, de academicianul Sveatoslav Moscalenco (С. А. Москаленко, Физика Твердого Тела, 4, 276, 1962), unul dintre puţinii cercetători moldoveni distinşi cu Premiul de Stat al fostei U.R.S.S. în domeniul ştiinţei şi tehnicii. Ne bucură faptul că fenomenul, prezis de savantul nostru cu peste 50 de ani în urmă, nu numai că a fost confirmat experimental, dar actualmente conduce şi la inventarea unor noi lasere, mult mai eficiente şi mai economice decât cele existente. Sper ca laserul polaritonic sa fie cât mai curând implementat în practică, iar savanţii care au contribuit să fie apreciaţi după merit.

În contextul Anului Internaţional al Luminii, ce evenimente îşi propune să organizeze comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova?

Comunitatea ştiinţifică din ţara noastră are deja o agendă pentru marcarea acestui eveniment de anvergură şi voi enumera doar principalele acţiuni în ordine cronologică. Astfel, între 21 şi 24 mai se preconizează desfăşurarea a două simpozioane internaţionale, dedicate Anului Internaţional al Luminii şi vor fi organizate la Universitatea Tehnică a Moldovei şi Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, primul eveniment fiind integrat în agenda Conferinţei Internaţionale în Telecomunicaţii, Electronică şi Informatică. În perioada 23-26 septembrie 2015, Academia de Ştiinţe şi Universitatea Tehnică vor organiza a III-a ediţie a Conferinţei Internaţionale în domeniul Nanotehnologiilor şi Ingineriei Biomedicale, cu un simpozion-satelit consacrat Anului Internaţional al Luminii. Vom participa activ şi în cadrul unor evenimente desfăşurate în afara ţării. Mă refer la Conferinţă Internaţională în Nanotehnologii, organizată de Societatea Internaţională pentru Optică şi Fotonică în Barcelona, Spania, la 4-6 mai (http://spie.org/EMT/conferencedetails/nanotechnology#session-3), unde am onoarea să fiu preşedinte al Forului, precum şi la Conferinţa Internaţională ROMOPTO-2015 ce îşi va desfăşura lucrările la 1-4 septembrie, în incinta Academiei Române, la Bucureşti (http://romopto.inflpr.ro/). În contextul participării la Forul ROMOPTO, delegaţia din Republica Moldova va întreprinde o vizită de documentare la Infrastructura Luminii Extreme de pe lângă Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” din Bucureşti. Printre alte evenimente de importanţă majoră merită să fie menţionată editarea unei cărţi despre viaţa şi activitatea ilustrului astrofizician Nicolae Donici, explorator al eclipselor solare, planetelor, luminii zodiacale etc., cu contribuţia cercetătorilor ştiinţifici de pe ambele maluri ale Prutului.

Domnule prim-vicepreşedinte, Vă mulţumim pentru această interesantă relatare şi Vă aşteptăm cu noi informaţii despre modul în care au derulat evenimentele în cadrul Anului Internaţional al Luminii şi ce impact pot avea asupra dezvoltării ulterioare a tehnologiilor optice, dar şi a bunăstării oamenilor.

Va mulţumesc şi eu.

A consemnat:
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM