Academia de Ştiinţe a Moldovei s-a situat pe locul III în topul încrederii în instituţiile de stat din Republica Moldova. Cel puţin, aşa arată rezultatele ultimului sondaj sociologic „Situaţia sociopolitică din Republica Moldova în viziunea protestatarilor, experţilor şi a populaţiei”, realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova.
Rezultatele studiului au fost făcute publice, la 12 octombrie 2015, în cadrul unei conferinţe de presă, de către dr.hab. Victor Mocanu, (preşedintele Asociaţiei), dr. Andrei Dumbrăveanu (vicepreşedinte) şi cerc.şt. Nicolae Bodean, responsabil de analize.
Potrivit studioului, de cea mai mare încredere a populaţiei se bucură Biserica care s-a clasat pe locul I, cu 67% din respondenţi, pe locul II presa cu 41% din cei intervievaţi. Pe locul III se află Academia de Ştiinţe a Moldovei, nivelul încrederii a crescut cu o poziţie faţă de rezultatele sondajului anterior, Academia devansând Primăria. Au confirmat acest lucru 36% din respondenţi, dintre care 6% au încredere totală, iar ceilalţi 30% – într-o anumită măsură.
Vizavi de acest rezultat, sociologul, dr. Andrei Dumbrăveanu, profesor, USM, a remarcat că grupul de lucru a încercat în mai multe sondaje să vadă care este percepţia oamenilor despre ştiinţă. S-a dovedit că populaţia din Republica Moldova discută şi percepe ştiinţa exact ca peste Prut. Pretutindeni, în ţările dezvoltate, lumea crede în ştiinţă, aceasta fiind pe primele locuri în perceperea încrederii populaţiei. „Într-adevăr, dacă vrei să trăieşti mai bine, trebuie să ai ştiinţă, cunoştinţe şi nu vei greşi niciodată”, a precizat sociologul.
Preşedintele Academiei de Ştiinţe, acad. Gheorghe Duca consideră că rezultatele sondajului sunt îmbucurătoare. „Noi, cei din cercetare, comunitatea ştiinţifică şi Academia considerăm, că percepţia societăţii faţă de activitatea cercetătorilor, faţă de poziţia AŞM în societate este justificată. Noi am fost corecţi, cinstiţi, ne-am îndeplinit funcţiile onest, dar şi efectiv”, a remarcat academicianul. În acest context, preşedintele Duca a ţinut să specifice şi faptul că anume Academia de Ştiinţe a fost cea care a consolidat comunitatea ştiinţifică, a asociat Republica Moldova la Programul PC7, dar şi la Programul Orizont 2020. Forul ştiinţific suprem este şi cel care elaborează o strategie pentru integrarea Republicii Moldova în spaţiul european, a majorat finanţările în universităţi şi în instituţiile de cercetare, a majorat cota de tineret în instituţiile de cercetare de la 5 la 30 %.
De asemenea, Domnia Sa a relevat faptul că Academia este instituţia care promovează cunoaşterea în societate, promovează cercetătorii şi savanţii noştri la nivel internaţional, menţionând în acest sens, descoperirile academicianului Isaac Bersuker, fraţilor academicieni Moscalenco, inovaţiile academicienilor Gheorghe Tâbârnă şi Valeriu Rudic, elaborările membrilor corespondenţi Victor Ghecavii şi Tudor Lupaşcu etc., care au obţinut substanţe ce se realizează în sistemul farmaceutic şi sunt utilizate pe larg astăzi de către populaţie. Totodată, academicianul a menţionat realizările savanţilor din domeniul ştiinţelor socio-umaniste, dar şi prelegerile despre limba română, ţinute tradiţional la Academia de Ştiinţe.
În acelaşi context, preşedintele Duca a menţionat aportul substanţial al Centrului Media din cadrul Academiei, care, prin activitatea consecventă şi eficientă de promovare a comunităţii ştiinţifice, prin comunicatele de presă realizate, reportaje, emisiuni Radio şi TV, interviuri, imagini foto şi video, a pătruns în inimile oamenilor şi a făcut ca populaţia să se pătrundă de importanţa ştiinţei pentru societate. „Consider că toate aceste considerente luate împreună, au făcut ca societatea să perceapă astfel Academia de Ştiinţe, ca populaţia noastră să-şi reconfirme încrederea în noi, în oamenii de ştiinţă. Mă bucur că societatea conştientizează importanţa cunoaşteri în viaţa lor”, a declarat academicianul Duca.
Preşedintele Asociaţiei Sociologilor, dr.hab. Victor Mocanu, a specificat că cercetările în cadrul sondajului, au fost efectuate pe trei categorii de respondenţi – protestatari, experţi, dar şi persoane aleatorii. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1193 de persoane, marja de eroare fiind de 3%.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM
|