Variabilitatea spațio-temporală a riscurilor meteo-climatice, un subiect de actualitate, abordat în cadrul prelegerii publice, susținute de m.c. Maria Nedealcov

 

2019-10-15Accesări:76Vizitatori unici:59
La inițiativa conducerii Academiei de Științe a Moldovei a fost inițiat recent prezentarea unui ciclu de prelegeri publice în cadrul platformelor de comunicare pe domenii științifice, ceea ce constituie de fapt o premieră pentru comunitatea științifică. După ce dr. hab., prof. univ. Alexandru Dicusar, expert în domeniul scientometriei și istoriei științei, a prezentat nu demult prelegerea cu genericul „Modelul informațional al științei și posibilitățile analizei cantitative”, m.c. Maria Nedealcov, directorul Institutului de Ecologie și Geografie, specialist în climatologie și agrometeorologie, vine în fața comunității științifice cu o prelegere de actualitate, subiectele abordate ale căreia ar trebui să intereseze nu doar specialiștii din domeniu  sau colegii din institute de cercetare cu care are tangențe de activitate, dar și întreaga societate. 
 
Anticipând prezentarea propriu-zisă a dnei Maria Nedealcov, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu avea să spună că prelegerea publică intitulată „Variabilitatea spațio-temporală a riscurilor meteo-climatice”, este o problemă importantă nu doar pentru țara noastră, regiunea noastră, dar în general pentru civilizație. Mulți ani deja se vorbește despre schimbările climatice, unii credeau în schimbările climatice, alții nu credeau, spuneau că totuși sunt speculații în jurul schimbărilor climatice, dar ceea ce s-a întâmplat în decursul ultimilor decenii demonstrează că într-adevăr avem schimbări climatice esențiale. „Temperatura medie se ridică, sunt schimbări care deja se văd cu ochiul liber, nu trebuie să faci investigații profunde să te convingi că multe lucruri se schimbă și, desigur, că cercetătorii trebuie nu doar să bată clopotele, dar și să investigheze, să găsească soluții, soluții la acele probleme majore care au apărut, la acele probleme care sunt și devin și mai stringente cu timpul”, a menționat președintele AȘM, argumentând că necesitatea susținerii acestor prelegeri a fost de fapt o decizie a Prezidiului AȘM, de a crea o platformă de discuție în jurul problemelor de actualitate, inclusiv a celor ce țin de mediu,  de riscurile legate de schimbările climatice.  
 
M.c. Maria Nedealcov a menționat că a răspuns cu plăcere la solicitarea parvenită din partea Prezidiului AȘM de a susține o prelegere publică, cu atât mai mult că, începând cu 2009, sărbătorim Ziua Internațională privind reducerea riscului dezastrelor naturale, care este marcată la 13 octombrie. Pentru că 13 octombrie va fi într-o zi de duminică, protagonistul a anticipat nițel această dată. „Voi susține această prelegere pentru a elucida acea problemă globală care există în lume și pentru a ne încadra și noi în sărbătoarea dată, fiindcă într-adevăr hazardurile naturale au consecințe nefaste, se soldează cu victime omenești, cauzează mari pagube materiale, în unele țări, fiind solicitată susținerea internațională”, a remarcat specialistul, specificând că, deși suntem o țară mică, dar cu mari probleme de mediu.
 
Făcând referire la problema schimbărilor climatice, m.c. Maria Nedealcov a estimat că aceasta  este una de actualitate şi reprezintă una din marile provocări ale omenirii, căreia omenirea va trebui să-i facă faţă atât în prezent, cât şi în viitorul apropiat. În acest sens, expertul a subliniat că, creşterea temperaturilor, topirea ghețarilor, secetele şi inundațiile din ce în ce mai frecvente sunt semne că schimbările climatice se au loc într-adevăr. De asemenea, a punctat dna Nedealcov, este cunoscut faptul că, din cauza activităţilor umane, concentraţiile ridicate de gaze cu efect de seră din atmosferă intensifică „efectul de seră” natural, determinând astfel creşterea temperaturii Pământului. „Concentraţiile de gaze cu efect de seră, în special, de dioxid de carbon (CO2), au crescut cu 70% faţă de 1970. În ultimul secol, temperatura a crescut în Europa cu aproape 1°C, mai rapid decât media pe Glob, cea mai rapidă creştere având loc în ultimii 50 de ani. Condiţiile climatice au devenit variabile: temperaturile au atins valori extreme; în nordul Europei, ploile şi căderile de zăpadă au crescut semnificativ, provocând inundaţii mai dese; în schimb, în sudul Europei, ploile au scăzut considerabil, iar secetele sunt mai frecvente. Pierderile economice provocate de evenimente meteorologice extreme au crescut mult în ultimele decenii. Aceste schimbări climatice vor continua timp de zeci de ani, chiar dacă emisiile s-ar opri în acest moment, din cauza acumulării constante de gaze în atmosferă. Impactul schimbărilor climatice se va agrava progresiv la nivel global. Cu toate că societatea face eforturi la nivel global de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală continuă să crească, ceea ce face necesare măsuri cât mai urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice”, a specificat dna membru corespondent.
 
Mai mult, „În perioada 1880-2012, de când există seturi multiple de date independente, temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0,85°C (cu variații de creștere între 0,65 şi 1,06), în medie, cu 0,06°C pe deceniu. Creşterea totală între media perioadei 1850-1900 şi cea a perioadei 2003-2012 este 0,78°C (0,72 - 0,85°C), pe baza singurului set de date existent”, a afirmat omul de știință. Savantul a prezentat date și statistici interesante, dar și îngrijorătoare privind clipa Europei, implicit temperaturile în creștere înregistrate în țara noastră în ultimul secol. Astfel, „Clima Europei a înregistrat o încălzire de aproximativ 1°C în ultimul secol, mai ridicată decât media globală. Toți anii secolului al XXI-lea (2001 - 2013) se numără printre primii 15 cei mai calzi, la nivel global, din 1880, conform raportului National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) din 2013. Anul 2013 se situează pe locul al patrulea în topul celor mai calzi ani din ultimii 133, fiind al 37-lea an consecutiv cu o temperatură medie superioară celei a secolului al XX-lea. Anii 2010, 2005 şi 1998 ocupă, în ordine, primele trei locuri în topul celor mai calzi ani, din 1880. Temperatura aerului a crescut în ţara noastră în ultimul secol, peste media globală și cea înregistrată în Europa. Astfel, în perioada 1901 -2000, creşterea temperaturii medii anuale globale a fost de 0,6°C, în România a fost sub nivelul mediu global de 0,3°C, iar în Republica Moldova aceasta a constiuit 0,9°C, adică peste nivelul mediu global cu 0,3°C. O altă analiză comparativă a datelor regionale cu cele naționale vin să ateste ritmul mai accelerat în cazul teritoriului Republicii Moldova: în perioada 1901-2006, creşterea globală a fost de 0,74°C, în România de 0,5°C, iar în Republica Moldova de 1,06°C”, a reliefat m.c. Maria Nedealcov. 
 
În același context, savantul a precizat că pentru Republica Moldova secetele și ploile abundente sunt cele mai frecvente riscuri meteo-climatice. „Deși, se consideră că secetele, au consecințe mai lente asupra activității cotidiene, manifestarea acestora în anii 2007 și 2012 au cauzat prejudicii materiale de peste un miliard de lei fiecare fenomen nefavorabil aparte, ceea ce este mult pentru o țară ca Republica Moldova. Analiza datelor statistice demonstrează, că pierderile provocate de seceta anului 2007 au constituit circa 52% din totalul prejudiciilor materiale înregistrate în ultimele decenii (1960-2016). În același timp, secetele pe teritoriul țării au particularitatea de a se manifesta în alternanță cu ploile abundente, cum este în cazul anului 1994. În acest an, precipitațiile atmosferice s-au înregistrat pe parcursul a 7 luni (ianuarie-iulie) sub media multianuală, iar în luna august caracterul devastator al acestora, a condus cu sine nu numai la pierderi materiale , dar și la înregistrarea a circa 14 victime, ceea ce constituie circa 54% din totalul pierderilor de vieți umane înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. Alte riscuri meteo-climatice, cum este grindina de dimensiune mare, deși are un caracter local de manifestare, prejudiciile materiale sunt, la fel, semnificative. Căderea grindinei în anul 2009, pe lângă prejudiciile înregistrate în agricultură, a deteriorat esențial și sectorul forestier. Înghețurile periculoase de primăvară și de toamnă atestate în țară, anual conduc cu sine la pierderi în recolta culturilor agricole sau în calitatea acesteia, prin faptul, că multe plantații multianuale sunt amplasate incorect teritorial. De aceea, luarea în considerație a specificului arealelor favorabile și de risc în amenajarea teritoriului, ar putea minimiza efectele nedorite. În acest context, la întrebarea unde, cît și cum se manifestă un risc meteo-climatic poate da răspuns doar știința, doar cercetările specifice domeniului climatologiei”, a conchis m.c. Maria Nedealcov.
 
În prelegerea sa, expertul a abordat o multitudine de probleme ce au vizat aspectele metodologice de estimare a riscurilor și hazardurilor naturale cu caracter meteo-climatic, aplicabilitatea Sistemelor Informaționale Geografice în estimarea și gestionarea riscurilor meteo-climatice, estimări temporale și spațiale a fenomenelor meteorologice nefavorabile, precum și elaborări de modele cartografice – parte componentă a Atlasului Factorii Naturali și Antropici de Risc.
 
Doamna membru corespondent Maria Nedealcov a menționat faptul, „că toate realizările înregistrate astăzi în domeniu ar fi fost imposibile, fără organizarea cercetărilor microclimatice în teren, fără dezvoltarea metodelor și instrumentelor moderne de cercetare. Metodele de analiză temporală permit estimarea perioadelor de revenire în timp a unor factori de risc. Astfel, a fost elaborat un set de hărți digitale care caracterizează perioadele de retur (o dată în 50 de ani) a: valurilor de căldură, valurilor de frig, presiunii dinamice a vântului, a adâncimii maxime a solului înghețat – informație extrem de utilă la proiectarea drumurilor și a construcțiilor. Aceste rezultate au fost implementate în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului, care s-au utilizat în continuare la ajustarea actelor naționale normative în construcții către Directivele Uniunii Europene. Totodată, m.c. Maria Nedealcov consideră că nu s-a ajuns la nivelul cuvenit în țară, astfel încât consumatorii de informație științifică, inclusiv climatică, să utilizeze la justa valoare rezultatele obținute de către cercetătorii autohtoni. Aceasta necesită informatizarea tot mai largă a publicului cu cercetările autohtone, ceea ce își propune să întreprindă Academia de Științe prin platformele științifice înaintate (Prelegerea intergral aici).
 
Doamna membru corespondent a răspuns la întrebări, mulțumindu-le colegilor pentru comentariile și obiecțiile înaintate, aspect ce denotă că prelegerea a fost nu doar ascultată, dar și auzită și a prezentat interes pentru auditoriu.
 
Academicianul Teodor Furdui a salutat inițiativa AȘM de a prezenta acest ciclu de prelegeri publice în cadrul platformelor de comunicare pe domenii științifice științifice, considerând prezentarea a fi una reușită și de actualitate. Totodată, acad. Furdui a avenit cu niște sugestii care ar putea îmbunătăți vizibil nu doar prezentarea, dar și percepția per ansamblu a problemei abordate și a stării de fapt a lucrurilor. Prelegerea a fost susținută și încurajată și de către acad. Boris Gaina, conducător al Secției științe ale vieții, care a venit și cu anumite completări în ceea ce privește colaborarea cu ramura științelor agricole. 
 
 
Cu drept de concluzie, președintele AȘM a menționat că prelegerea susținută de m.c. Maria Nedealcov a avut efectul scontat, comunitatea științifică fiind informată cu ce probleme se ocupă Institutul, care sunt rezultatele activității în general și importanța lor pentru societate. „A fost o prezentare interesantă cu multe date utile, date care trebuie să le cunoaștem nu doar noi dar și toată comunitatea. Consider că noi trebuie să pregătim așa prezentări, evenimente în strânsă colaborare cu ministerele de resort, cu factorii de decizie pentru a soluționa împreună probleme cu care se confruntă societatea. Astăzi tot mai multe teme științifice sunt multidisciplinare și eu cred că avem șanse reale să câștigăm granturi europene, formulând subiecte cu impact regional, împreună cu parteneri din România, Ucraina, Turcia etc., fiindcă interesul este foarte mare”, a conchis președintele AȘM. Președintele Tighineanu i-a mulțumit dnei Maria Nedealcov, pentru efortul depus și pentru că a găsit timp să vină cu prelegerea publică, cu informații utile, pe care trebuie să le cunoască și societatea.
 
Autor: Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM
 
  
   
   
   
   
Tip noutate: 

   Ultima actualizare:  15-10-2019 13:59:25


Visitor Statistics

  • Today:251
  • Week:3,483
  • Month:8,784
  • Total:140,620